Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator BNM: Banca Națională va lucra îndeaproape cu sectorul financiar

Prim-viceguvernatorul BNM, Vladimir Munteanu, a participat la evenimentul cu genericul „Împărtășirea celor mai bune practici în domeniul e-KYC din regiune și țările UE”, organizat de European Business Association (EBA) pentru profesioniștii din domeniul financiar-bancar.

Reuniunea a avut loc în contextul promovării în Republica Moldova a unor modificări legislative cu privire la facilitarea interacțiunii la distanță a entităților financiare cu clienții, utilizând mijloacele electronice și a adunat 140 de persoane.

„E-KYC, sau electronic-Know Your Customer, permite o modalitate eficientă de a verifica identitatea unui client prin mijloace digitale, ceea ce facilitează accesul clienților la serviciile financiare. Cu toate acestea, ca și în cazul oricărei noi tehnologii, există riscuri potențiale și preocupări care trebuie abordate. Acesta este motivul pentru care este esențial ca e-KYC să fie reglementat eficient pentru a asigura utilizarea în siguranță a serviciilor și produselor financiare”, a spus Vladimir Munteanu. „O provocare în acest sens este prevenirea utilizării noilor tehnologii în infracțiuni de spălare a banilor, dar și de finanțare a terorismului”, susține prim-viceguvernatorul BNM.

Reglementarea cerințelor de cunoaștere a clienților la distanță a fost inițiată in Republica Moldova odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Un amendament legislativ, votat în prima lectură la sfârșitul anului 2022 în Parlamentul Republicii Moldova prevede utilizarea tehnologiilor noi în procesul de identificare sau de verificare a identității clienților.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Prim-viceguvernatorul BNM susține că proiectul aduce îmbunătățiri considerabile legislației referitoare la combaterea spălării banilor și soluționează mai multe neclarități. Cât privește stabilirea relațiilor de afaceri la distanță, aceasta nu constituie o practică uzuală în activitatea entităților supravegheate de către BNM, potrivit prim-viceguvernatorului.

BNM va elabora, prin procedură de consultări publice, instrucțiuni pentru punerea în aplicare a procedurii de identificare a clienților prin mijloace electronice (soluție de e-KYC), ca parte a procesului de aplicare a măsurilor de precauție de către bănci față de clienții săi, a mai afirmat Vladimir Munteanu.

„Banca Națională va lucra îndeaproape cu sectorul financiar pentru a asigura o tranziție fără probleme de la cerințele legale la implementarea practică”, a declarat Vladimir Munteanu.

#sectorul financiar #Prim-viceguvernator #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.