Lupta pentru Bahmut, „la firul ierbii”. „Dacă ar ocupa orașul, am fi semi-încercuiți”, spune un soldat ucrainean

Trupele ucrainene care efectuează exerciții de weekend în apropierea orășelului Siversk, din estul țării, au declarat că se pregătesc să apere una dintre posibilele ținte ale unei noi ofensive ruse, relatează Reuters. „Dacă ocupă Bahmut, am fi semi-încercuiți”.

Siversk, care avea o populație înainte de război de 10.000 de locuitori, se află la 35 de kilometri nord de Bahmut – scena unor lupte aprige în ultimele săptămâni – și pe un drum direct către un alt oraș-cheie din regiunea Donețk, Sloviansk.

„Dacă ar ocupa Bahmut, atunci am fi semi-încercuiți, pentru că pe partea stângă avem râul Râul Doneț, iar inamicul va avansa din dreapta și este posibil să ne blocheze dacă ajung pe autostrada Bahmut”, a spus adjunctul comandantului batalionului Siversk, care a folosit numele de război „Han”.

Forțele ucrainene au făcut apel la arme mai avansate de la aliații occidentali ai Kievului pentru a ajuta la apărarea Bahmutului, care este atacat de grupul de mercenari Wagner.
Un soldat care apăra Siversk a spus că artileria lor, preponderent sovietică, este devansată de cea a inamicului.

„Avem un atac de artilerie din partea noastră, iar rușii pot face asta de cinci ori mai mult”, a spus Stefan, în vârstă de 30 de ani. „Este foarte greu pentru băieții care stau mai ales în prima linie (de apărare), o resimt prea mult”.

Capturarea Bahmutului ar oferi forțelor ruse o piatră de temelie pentru a avansa în două orașe mai mari mai la vest, Kramatorsk și Sloviansk.

Dar Ucraina și aliații săi occidentali spun că dacă Moscova va avea succes acolo va fi în mare măsură o o victorie „pirică”, având în vede timpul și pierderile pe partea rusă.
Josep Borrell, șeful UE pentru afaceri externe, a avertizat, duminică, în ultima zi a conferinței de securitate de la München, că războiul din Ucraina se va termina dacă UE nu găsește în câteva săptămâni o modalitate de a accelera furnizarea de muniție Kievului.
„Suntem în regim urgent de război”, a spus el. „Acest deficit de muniție trebuie rezolvat rapid; este o chestiune de săptămâni.” El a spus că dacă nu se întâmplă acest lucru, războiul se va termina.

Ministrul apărării, Sébastien Lecornu, a spus, duminică, că pregătirea echipajelor ucrainene pe AMX-10 a fost „aproape finalizată”, iar primele vehicule urmând să fie trimise „până la sfârșitul săptămânii viitoare”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bahmut #lupte #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.