Ce se întâmplă, de fapt, în Moldova. „Rusia joacă extrem de agresiv şi pune o presiune constantă asupra guvernului”

Liderul PMP, Eugen Tomac, a atras atenţia că lucrurile din Republica Moldova sunt într-o continuă evoluţie, iar declaraţiile preşedintei Maia Sandu privind o lovitură de stat din partea Rusiei, nu trebuie subestimat şi minimizat.

Tomac a precizat că stabilitatea din Republica Moldova şi susţinerea fără precedent a UE şi SUA, deranjează Rusia.

Eugen Tomac a declarat duminică, la B1 TV, că Republica Moldova se confruntă cu o tensiune fără precedent.

”Lucrurile sunt într-o continuă evoluţie în R Moldova. Tot ce susţinea preşedinta Maia Sandu recent într-o declaraţie de presă, prin care spunea că Rusia pregăteşte o lovitură de stat, nu trebuie subestimat şi nu trebuie minimalizat din punct de vedere al evoluţiilor politice de acolo. Sigur că Republica Moldova la ora actuală, fără niciun fel de discuţie, se confruntă cu o tensiune fără precedent.

Pe de-o parte Rusia joacă extrem de agresiv şi pune o presiune constantă asupra guvernului, inclusiv prin instrumentele pe care le are în teren, mă refer la partidele proruse, cel al socialiştilor împreună cu comuniştii şi acest partid fantomă, pentru că liderul său e un fugar condamnat pentru furtul miliardului de dolari dispărut din băncile din R Moldova, Ilan Şor,căutat şi cu interdicţie în SUA, Marea Britanie şi UE”, a subliniat Tomac.

Europarlamentarul s-a referit şi la susţinerea de care se bucură Republica Moldova, din partea UE şi SUA.

”Toată această tensiune internă, cu presiunea venită de la Kremlin, pune Republica Moldova într-o situaţie imposibilă. De ce? Pentru că Republica Moldova are o guvernare stabilă, o majoritate de 63 de mandate din 101 şi mai are ceva extrem de important: un suport fără precedent din partea UE şi SUA. Tocmai acest lucru deranjează Moscova. Trebuie să ne gândim şi la un alt aspect care ţine de interesul Moscovei faţă de Republica Moldova, şi anume Putin, după ce a eşuat în procesul de a lichida conducerea legitimă a Ucrainei, sperând că în trei săptămâni va reuşit să-şi atingă acest obiectiv, iată că s-a trezit cu un război de lungă durată cu sute de mii de vieţi pierdute de ambele părţi.

Şi Ucraina şi Rusia au pierdut sute de mii de persoane deja, atât civili cât şi militari. Şi e evident că planul de la Moscova de destabilizare a Republica Moldova face parte din acest obiectiv al lui Putin de a spune că, totuşi, n-a reuşit în Ucraina, dar poate reuşi în R Moldova”, a adăugat Tomac.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tomac #Chisinau #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.