Gavrilița pavează drumul către primăria lui Ceban! Împarte pliante electorale ale PAS

Fostul premier, Natalia Gavrilița, în acest weekend, a avut mai multe întrevederi cu locuitorii Capitalei. Despre aceasta Gavrilița a anunțat pe pagina sa oficială, pe care o utiliza în funcția de prim-ministru, scrie realitatea.md.

”Am participat duminică la mai multe întâlniri cu cetățenii în cartierele capitalei, desfăşurate de organizația teritorială Chişinău a PAS. M-am bucurat enorm să discut direct cu oamenii, să le aud opiniile despre activitatea guvernării, doleanțele şi visurile pe care le au. M-am convins din nou de înțelepciunea oamenilor noștri, de susținerea pe care o a reformele lansate de noi, şi de dorința mare de a aduce Uniunea Europeană acasă. În calitate de prim-vicepreşedintă a Partidului Acțiune şi Solidaritate mă voi implica activ în continuare în viața publică, pentru a contribui la o viață mai bună pentru oamenii noştri”, a scris Natalia Gavrilița pe Facebook.

Precizăm că recent, imediat după ce Natalia Gavrilița a demisionat din funcția de premie, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) Iulian Groza a anunțat că Natalia Gavrilița ar putea fi o candidatură bună pentru funcția de primar al Chișinăului. Ulterior, presa a scris că fostul premier se pregătește de alegerile locale din acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gavrilita #campanie #primarie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie