Războiul sancțiunilor împotriva Rusiei: Cine a câștigat jocul Occidentului cu Putin, de-a șoarecele și pisica

21 Feb. 2023, 08:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Feb. 2023, 08:33 // Actual //  bani.md

„Economia rusă este pe cale să fie redusă la jumătate”, a spus Joe Biden în martie anul trecut, în timp ce a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei după invazia sa pe scară largă a Ucrainei.

Institutul pentru Finanțe Internaționale (IIF) a prezis o scădere cu 15% a PIB-ului Rusiei în 2022, iar banca americană JP Morgan cu 12%, dar în realitate economia Moscovei s-a contractat cu doar 2,2%.

Annalena Baerbock, ministrul german de Externe, a promis că sancțiunile „lovesc sistemul Putin, în centrul său de putere”, iar Liz Truss, omologul său britanic, a prognozat că oligarhii ruși nu vor avea unde să se ascundă, potrivit The Guardian.

Sancțiunile UE, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, „lucrează pentru a paraliza capacitatea lui Putin de a-și finanța mașina de război”.

Realitatea a fost oarecum diferită, reflectând ceea ce analiștii spun că a fost o încredere exagerată în Occident cu privire la viteza cu care sancțiunile convenite cu o coordonare fără precedent de către G7 ar putea dăuna Rusiei.

Economia Rusiei s-a contractat cu doar 2,2% anul trecut. Şomajul, conform unor cifre oficiale, desigur dubioase, se situează acum la 3,7 %. Sectorul construcțiilor a reușit să crească semnificativ chiar dacă industria auto și electronică au avut de suferit. O recoltă extraordinară a determinat creșterea sectorului agricol.

Fondul Monetar Internațional estimează acum că Rusia va crește mai rapid în 2023 și 2024 decât Marea Britanie. Nu este apocalipsă financiară acum la Moscova.
La urma urmei, rușii au început să se grăbească la bancomat, la începutul invaziei, temându-se că rămân fără bani. Rubla a scăzut, scăzând de la aproximativ 70-75 față de dolar la aproape 140.

Sute de firme occidentale mai mari, de la McDonalds la BP la multinaționale IT, s-au „autosancționat” prin suspendarea sau încetarea operațiunilor lor din Rusia, chiar dacă unele nu au plecat de fapt.

Europa a finanțat mașina de război a lui Putin

Turcia a devenit o rută pentru Rusia de a importa mărfuri vitale produse în vest, cum ar fi piese de producție. Surse din Trezoreria SUA spun că acum au ridicat problema abordării Turciei cu privire la comerțul cu Rusia, ca o problemă de primă importanță în relația bilaterală.

Statele Unite privesc, de asemenea, cu nerăbdare un alt aliat, Emiratele Arabe Unite. Cercetările efectuate de o echipă de analiști de date din Berlin, care examinează peste 500.000 de tranzacții bancare după începutul războiului, au constatat că, din punct de vedere al valorii, 66% din retragerile efectuate de clienții nerezidenți ai băncilor ruse au fost către beneficiari aflați în Emiratele Arabe Unite. Aceasta reprezintă o creștere de 40% față de anul precedent.
Reziliența surprinzătoare a economiei ruse nu se datorează în primul rând profesionalismului tehnic al oficialilor băncii centrale sau depășirii sancțiunilor, ci, în schimb, unui defect structural al sancțiunilor: dependența Europei de exporturile rusești de petrol și gaze, sursa a 40% din veniturile bugetului rusesc.

Europa a finanțat mașina de război rusească pe care a denunțat-o. Excedentul contului curent al Rusiei pentru anul 2022 a fost de 227,4 miliarde de dolari – o creștere de 86% față de anul precedent și mai mult de dublu față de recordul anterior.

Putin și-a jucat cea mai bună carte de război economic – reducerea exporturilor de gaze către Europa – și a fost o greșeală și va rămâne așa în iarna viitoare dacă UE controlează cererea. În decurs de un an, Putin a distrus podul de gaz al Rusiei către Europa, piesa centrală a economiei ruse postbelice.

Putin intenționează să cheltuiască 6,3% din PIB pentru apărare și securitate națională numai în bugetul federal din 2023, dublând cheltuielile pentru apărare la peste 10 miliarde de ruble. Întrebarea care se pune acum este cât timp poate fi susținut acest nivel de cheltuieli, dacă veniturile din energie scad atât de repede.

În cele din urmă, un război internațional de sancțiuni este un joc de-a pisica și șoarecele în care ambele părți caută indicii în mijlocul dezinformării pentru a încerca să prevină mișcările celeilalte.

În cele din urmă, nu este la fel de decisiv ca pe câmpul de luptă, dar dacă Occidentul poate menține cursul, Putin ar putea găsi că opțiunile sale se îngustează. Dacă va supraviețui, va fi o lovitură pentru puterea dolarului și una care nu va trece neobservată la Beijing.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

03 Aug. 2026, 17:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Aug. 2026, 17:19 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul înăsprește măsurile pentru gestionarea crizei energetice și a deficitului hidrologic. Comisia Națională de Management al Crizelor, prezidată de premierul Vasile Tofan, a aprobat un nou pachet de măsuri care vizează reducerea consumului de energie electrică, limitarea utilizării apei și consolidarea securității aprovizionării.

Deciziile au fost adoptate în contextul stării de alertă în sectorul energetic și al agravării situației hidrologice pe fluviul Nistru, pe fondul diminuării producției de energie în regiune și al scăderii debitelor de apă.

Pentru a proteja consumul intern, Î.S. „Moldelectrica” va suspenda exporturile comerciale de energie electrică în intervalul 18:00–22:00, cu excepția cantităților necesare pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public.

În paralel, Energocom va identifica surse alternative de energie din România, Ucraina și alte piețe accesibile, iar procedurile de racordare la rețea a bateriilor de stocare și a noilor centrale regenerabile vor fi accelerate.

Autoritățile introduc și măsuri temporare de reducere a consumului de energie electrică în intervalele 06:00–09:00 și 18:00–23:00.

Printre acestea se numără: reducerea cu cel puțin 30% a iluminatului în clădirile publice și spațiile comerciale, deconectarea havuzurilor, iluminatului decorativ, arhitectural și publicitar în intervalul 18:00–06:00, reorganizarea proceselor industriale cu consum mare de energie în afara orelor de vârf, adaptarea funcționării stațiilor de pompare ale operatorilor de apă și canalizare și recomandarea adresată locatarilor blocurilor de a evita utilizarea lifturilor în orele de consum maxim pentru a reduce riscul blocării acestora în cazul unor eventuale întreruperi ale energiei electrice.

Pe fondul scăderii nivelului Nistrului, Comisia a decis limitarea utilizării apei pentru activități neesențiale, precum umplerea piscinelor, spălarea străzilor și trotuarelor sau alte consumuri recreative.

Totodată, captarea apei din Nistru pentru irigații va fi permisă doar pe timpul nopții, între orele 21:00 și 06:00, cu prioritate pentru culturile horticole. Ministerul Mediului va putea suspenda temporar captările în sectoarele unde nivelul apei va ajunge la praguri critice.

Autoritățile locale vor activa sondele de rezervă, iar Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va pregăti distribuirea apei potabile prin cisterne mobile în localitățile care ar putea fi afectate.

În același timp, Apă-Canal Chișinău va realiza lucrările necesare pentru menținerea alimentării cu apă a capitalei, iar monitorizarea calității apei va fi intensificată.

Comisia Națională de Management al Crizelor precizează că măsurile completează deciziile adoptate la 28 iulie și au drept scop prevenirea unor perturbări în alimentarea cu energie și apă, protejarea populației și menținerea funcționării serviciilor esențiale. Nerespectarea deciziilor adoptate atrage răspundere conform legislației.