Războiul sancțiunilor împotriva Rusiei: Cine a câștigat jocul Occidentului cu Putin, de-a șoarecele și pisica

„Economia rusă este pe cale să fie redusă la jumătate”, a spus Joe Biden în martie anul trecut, în timp ce a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei după invazia sa pe scară largă a Ucrainei.

Institutul pentru Finanțe Internaționale (IIF) a prezis o scădere cu 15% a PIB-ului Rusiei în 2022, iar banca americană JP Morgan cu 12%, dar în realitate economia Moscovei s-a contractat cu doar 2,2%.

Annalena Baerbock, ministrul german de Externe, a promis că sancțiunile „lovesc sistemul Putin, în centrul său de putere”, iar Liz Truss, omologul său britanic, a prognozat că oligarhii ruși nu vor avea unde să se ascundă, potrivit The Guardian.

Sancțiunile UE, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, „lucrează pentru a paraliza capacitatea lui Putin de a-și finanța mașina de război”.

Realitatea a fost oarecum diferită, reflectând ceea ce analiștii spun că a fost o încredere exagerată în Occident cu privire la viteza cu care sancțiunile convenite cu o coordonare fără precedent de către G7 ar putea dăuna Rusiei.

Economia Rusiei s-a contractat cu doar 2,2% anul trecut. Şomajul, conform unor cifre oficiale, desigur dubioase, se situează acum la 3,7 %. Sectorul construcțiilor a reușit să crească semnificativ chiar dacă industria auto și electronică au avut de suferit. O recoltă extraordinară a determinat creșterea sectorului agricol.

Fondul Monetar Internațional estimează acum că Rusia va crește mai rapid în 2023 și 2024 decât Marea Britanie. Nu este apocalipsă financiară acum la Moscova.
La urma urmei, rușii au început să se grăbească la bancomat, la începutul invaziei, temându-se că rămân fără bani. Rubla a scăzut, scăzând de la aproximativ 70-75 față de dolar la aproape 140.

Sute de firme occidentale mai mari, de la McDonalds la BP la multinaționale IT, s-au „autosancționat” prin suspendarea sau încetarea operațiunilor lor din Rusia, chiar dacă unele nu au plecat de fapt.

Europa a finanțat mașina de război a lui Putin

Turcia a devenit o rută pentru Rusia de a importa mărfuri vitale produse în vest, cum ar fi piese de producție. Surse din Trezoreria SUA spun că acum au ridicat problema abordării Turciei cu privire la comerțul cu Rusia, ca o problemă de primă importanță în relația bilaterală.

Statele Unite privesc, de asemenea, cu nerăbdare un alt aliat, Emiratele Arabe Unite. Cercetările efectuate de o echipă de analiști de date din Berlin, care examinează peste 500.000 de tranzacții bancare după începutul războiului, au constatat că, din punct de vedere al valorii, 66% din retragerile efectuate de clienții nerezidenți ai băncilor ruse au fost către beneficiari aflați în Emiratele Arabe Unite. Aceasta reprezintă o creștere de 40% față de anul precedent.
Reziliența surprinzătoare a economiei ruse nu se datorează în primul rând profesionalismului tehnic al oficialilor băncii centrale sau depășirii sancțiunilor, ci, în schimb, unui defect structural al sancțiunilor: dependența Europei de exporturile rusești de petrol și gaze, sursa a 40% din veniturile bugetului rusesc.

Europa a finanțat mașina de război rusească pe care a denunțat-o. Excedentul contului curent al Rusiei pentru anul 2022 a fost de 227,4 miliarde de dolari – o creștere de 86% față de anul precedent și mai mult de dublu față de recordul anterior.

Putin și-a jucat cea mai bună carte de război economic – reducerea exporturilor de gaze către Europa – și a fost o greșeală și va rămâne așa în iarna viitoare dacă UE controlează cererea. În decurs de un an, Putin a distrus podul de gaz al Rusiei către Europa, piesa centrală a economiei ruse postbelice.

Putin intenționează să cheltuiască 6,3% din PIB pentru apărare și securitate națională numai în bugetul federal din 2023, dublând cheltuielile pentru apărare la peste 10 miliarde de ruble. Întrebarea care se pune acum este cât timp poate fi susținut acest nivel de cheltuieli, dacă veniturile din energie scad atât de repede.

În cele din urmă, un război internațional de sancțiuni este un joc de-a pisica și șoarecele în care ambele părți caută indicii în mijlocul dezinformării pentru a încerca să prevină mișcările celeilalte.

În cele din urmă, nu este la fel de decisiv ca pe câmpul de luptă, dar dacă Occidentul poate menține cursul, Putin ar putea găsi că opțiunile sale se îngustează. Dacă va supraviețui, va fi o lovitură pentru puterea dolarului și una care nu va trece neobservată la Beijing.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #occident #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacia continuă să piardă teren pe piața europeană. Înmatriculările mărcii în 34 de țări europene au scăzut în august cu 10,7% față de aceeași lună a anului trecut, până la 36.488 de autoturisme, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea mărcilor chinezești și al creșterii cererii pentru automobile electrice și plug-in hybrid.

Toate modelele Dacia, cu excepția Bigster, au pierdut teren atât în august, cât și de la începutul anului, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Presiunea vine într-un moment în care piața auto europeană se electrifică rapid: în august, înmatriculările de automobile complet electrice au crescut puternic pe principalele piețe europene, în timp ce producătorii chinezi își extind accelerat cota de piață.

Franța a rămas cea mai mare piață pentru Dacia, cu 7.154 de mașini înmatriculate în august, însă volumul a fost cu 13,4% mai mic decât anul trecut. Germania a raportat 5.164 de unități, un nivel apropiat de cel din august 2025, în timp ce Turcia a urcat surprinzător pe locul al treilea, cu 3.953 de automobile și o creștere de 14,4%. Italia a coborât cu 13,8%, la 3.885 de unități, iar Spania cu 3,5%, la 3.617 mașini.

Ascensiunea Turciei a împins România în afara primelor cinci piețe ale mărcii. Înmatriculările Dacia pe piața românească s-au prăbușit în august cu peste 48%, într-o lună în care întreaga piață auto locală a înregistrat un declin sever.

Imaginea nu este mai bună nici la nivelul primelor opt luni din 2026. Dacia a înmatriculat în Europa 360.033 de vehicule, cu 8,6% mai puține decât în perioada similară din 2025. În termeni absoluți, marca a pierdut peste 36.000 de unități într-un singur an.

Franța conduce și clasamentul cumulat, cu 86.006 automobile Dacia, în scădere cu 10,4%. Urmează Italia, cu 62.649 de unități și un minus de 8,5%, Germania, cu 46.012 unități și o scădere de 3,9%, și Spania, cu 40.510 mașini, în recul cu 6,4%. Turcia a urcat pe locul cinci, cu 25.609 autoturisme, în creștere cu 16,9%.

România a coborât la 17.114 automobile Dacia înmatriculate în primele opt luni, cu 36,3% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția contrastează puternic cu avansul mărcilor chinezești, care și-au accelerat prezența în Europa și au ajuns în iulie la o cotă record de 11,1% din piață.

În pofida reculului general, Sandero rămâne unul dintre cele mai puternice modele ale mărcii în Europa, chiar dacă și acesta a înregistrat în august o scădere de aproximativ 15% pe piețele pentru care existau date centralizate la jumătatea lunii septembrie.

#Europa #Dacia #Moldova