Războiul sancțiunilor împotriva Rusiei: Cine a câștigat jocul Occidentului cu Putin, de-a șoarecele și pisica

„Economia rusă este pe cale să fie redusă la jumătate”, a spus Joe Biden în martie anul trecut, în timp ce a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei după invazia sa pe scară largă a Ucrainei.

Institutul pentru Finanțe Internaționale (IIF) a prezis o scădere cu 15% a PIB-ului Rusiei în 2022, iar banca americană JP Morgan cu 12%, dar în realitate economia Moscovei s-a contractat cu doar 2,2%.

Annalena Baerbock, ministrul german de Externe, a promis că sancțiunile „lovesc sistemul Putin, în centrul său de putere”, iar Liz Truss, omologul său britanic, a prognozat că oligarhii ruși nu vor avea unde să se ascundă, potrivit The Guardian.

Sancțiunile UE, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, „lucrează pentru a paraliza capacitatea lui Putin de a-și finanța mașina de război”.

Realitatea a fost oarecum diferită, reflectând ceea ce analiștii spun că a fost o încredere exagerată în Occident cu privire la viteza cu care sancțiunile convenite cu o coordonare fără precedent de către G7 ar putea dăuna Rusiei.

Economia Rusiei s-a contractat cu doar 2,2% anul trecut. Şomajul, conform unor cifre oficiale, desigur dubioase, se situează acum la 3,7 %. Sectorul construcțiilor a reușit să crească semnificativ chiar dacă industria auto și electronică au avut de suferit. O recoltă extraordinară a determinat creșterea sectorului agricol.

Fondul Monetar Internațional estimează acum că Rusia va crește mai rapid în 2023 și 2024 decât Marea Britanie. Nu este apocalipsă financiară acum la Moscova.
La urma urmei, rușii au început să se grăbească la bancomat, la începutul invaziei, temându-se că rămân fără bani. Rubla a scăzut, scăzând de la aproximativ 70-75 față de dolar la aproape 140.

Sute de firme occidentale mai mari, de la McDonalds la BP la multinaționale IT, s-au „autosancționat” prin suspendarea sau încetarea operațiunilor lor din Rusia, chiar dacă unele nu au plecat de fapt.

Europa a finanțat mașina de război a lui Putin

Turcia a devenit o rută pentru Rusia de a importa mărfuri vitale produse în vest, cum ar fi piese de producție. Surse din Trezoreria SUA spun că acum au ridicat problema abordării Turciei cu privire la comerțul cu Rusia, ca o problemă de primă importanță în relația bilaterală.

Statele Unite privesc, de asemenea, cu nerăbdare un alt aliat, Emiratele Arabe Unite. Cercetările efectuate de o echipă de analiști de date din Berlin, care examinează peste 500.000 de tranzacții bancare după începutul războiului, au constatat că, din punct de vedere al valorii, 66% din retragerile efectuate de clienții nerezidenți ai băncilor ruse au fost către beneficiari aflați în Emiratele Arabe Unite. Aceasta reprezintă o creștere de 40% față de anul precedent.
Reziliența surprinzătoare a economiei ruse nu se datorează în primul rând profesionalismului tehnic al oficialilor băncii centrale sau depășirii sancțiunilor, ci, în schimb, unui defect structural al sancțiunilor: dependența Europei de exporturile rusești de petrol și gaze, sursa a 40% din veniturile bugetului rusesc.

Europa a finanțat mașina de război rusească pe care a denunțat-o. Excedentul contului curent al Rusiei pentru anul 2022 a fost de 227,4 miliarde de dolari – o creștere de 86% față de anul precedent și mai mult de dublu față de recordul anterior.

Putin și-a jucat cea mai bună carte de război economic – reducerea exporturilor de gaze către Europa – și a fost o greșeală și va rămâne așa în iarna viitoare dacă UE controlează cererea. În decurs de un an, Putin a distrus podul de gaz al Rusiei către Europa, piesa centrală a economiei ruse postbelice.

Putin intenționează să cheltuiască 6,3% din PIB pentru apărare și securitate națională numai în bugetul federal din 2023, dublând cheltuielile pentru apărare la peste 10 miliarde de ruble. Întrebarea care se pune acum este cât timp poate fi susținut acest nivel de cheltuieli, dacă veniturile din energie scad atât de repede.

În cele din urmă, un război internațional de sancțiuni este un joc de-a pisica și șoarecele în care ambele părți caută indicii în mijlocul dezinformării pentru a încerca să prevină mișcările celeilalte.

În cele din urmă, nu este la fel de decisiv ca pe câmpul de luptă, dar dacă Occidentul poate menține cursul, Putin ar putea găsi că opțiunile sale se îngustează. Dacă va supraviețui, va fi o lovitură pentru puterea dolarului și una care nu va trece neobservată la Beijing.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #occident #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.