Borrell, la un an de război al Rusiei contra Ucrainei: Acționăm împreună pentru a garanta dreptul internațional

21 Feb. 2023, 13:07
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Feb. 2023, 13:07 // Actual //  MD Bani

24 februarie 2022 va fi considerată pentru totdeauna ziua în care Rusia a început invazia brutală, neprovocată și ilegală a Ucrainei. Acesta a fost și rămâne să fie un caz de agresiune pură și o încălcare clară a Cartei ONU. Acest război nu este „doar o problemă europeană” și nici nu este vorba despre „Vestul împotriva celorlalți”. Este vorba despre genul de lume în care ne dorim să trăim cu toții: nimeni nu este în siguranță într-o lume în care utilizarea ilegală a forței – de către o putere nucleară și membru permanent al Consiliului de Securitate – ar fi cumva „normalizată”. Acesta este motivul pentru care dreptul internațional trebuie să fie aplicat peste tot pentru a proteja pe toată lumea de politica de putere, șantaj și atac militar.

La un an distanță, există riscul ca oamenii să se obișnuiască cu imaginile crimelor de război și cu atrocitățile pe care le văd – pentru că sunt atât de multe; ca cuvintele pe care le folosim să înceapă să-și piardă semnificația – pentru că trebuie să le repetăm atât de des; ca să obosim și să ne reducem hotărârea – pentru că timpul trece și sarcina pe care o avem de îndeplinit este dificilă.

Nu putem face acest lucru. Pentru că, în fiecare zi, Rusia continuă să încalce Carta ONU, creând un precedent periculos pentru întreaga lume prin politica sa imperialistă. În fiecare zi, Rusia continuă să ucidă femei, bărbați și copii ucraineni nevinovați, făcând să plouă cu rachete asupra orașelor și infrastructurii civile. În fiecare zi, Rusia continuă să răspândească minciuni și invenții.

Pentru Uniunea Europeană și partenerii noștri, nu există nicio alternativă la menținerea cursului „triplei noastre strategii”: sprijinirea Ucrainei, exercitarea de presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt agresiunii sale ilegale și sprijinirea restului lumii pentru a face față consecințelor.

Este ceea ce facem de un an de zile – și cu succes. Am adoptat sancțiuni fără precedent; am redus dependența noastră de combustibilii fosili ruși și, în strânsă colaborare cu parteneri cheie, am redus cu 50% veniturile din energie pe care Kremlinul le obține pentru a-și finanța agresiunea. Lucrând împreună, am atenuat, de asemenea, efectele de propagare la nivel global, prețurile la alimente și energie coborând, parțial datorită culoarelor noastre de solidaritate și a Inițiativei privind cerealele din Marea Neagră.

Nu este suficient să spunem că dorim ca Ucraina să fie capabilă să se apere singură – are nevoie de mijloacele necesare pentru a face acest lucru. Așadar, pentru prima dată, UE a furnizat armament unei țări atacate. Într-adevăr, UE este acum principalul furnizor de pregătire militară pentru personalul ucrainean, astfel încât acesta să-și poată apăra țara. Oferim, de asemenea, un ajutor macrofinanciar și umanitar semnificativ pentru a sprijini poporul ucrainean. Și am decis să răspundem pozitiv la cererea Ucrainei de aderare la UE. În cele din urmă, depunem eforturi pentru a asigura răspunderea pentru crimele de război pe care le-a comis Rusia.

Ucraina a demonstrat o rezistență remarcabilă, parțial datorită acestui sprijin. Iar Rusia s-a izolat și mai mult, datorită sancțiunilor globale și a condamnării internaționale de către majoritatea colosală a statelor din Adunarea Generală a ONU. Obiectivul nostru colectiv este și rămâne o Ucraină democratică care să învingă, alungând invadatorul, restabilindu-și suveranitatea deplină și, odată cu aceasta, restabilind legalitatea internațională.

Mai presus de toate, ne dorim pace în Ucraina, o pace cuprinzătoare și de durată, care să fie în conformitate cu Carta ONU și cu dreptul internațional. Sprijinirea Ucrainei și munca pentru pace merg mână în mână.

Revizionismul agresiv al Rusiei și acțiunile sale de destabilizare mai ample reprezintă o amenințare globală, care afectează Balcanii de Vest și țările din Parteneriatul Estic. Am văzut efectele mașinăriei de propagandă a Rusiei, care încearcă să trezească moșteniri ale trecutului și vedem eforturi la scară industrială de manipulare a informațiilor și interferențe străine. Acesta este motivul pentru care UE colaborează cu partenerii, în special cu viitoarele noastre state membre, pentru a contracara această amenințare. O parte esențială a acestei acțiuni este, de asemenea, sprijinirea libertății mass-media și a pluralismului politic. De asemenea, sporim sprijinul nostru pentru eforturile de soluționare a conflictului din Caucazul de Sud.

În sens mai larg, invazia rusă a subliniat încă o dată faptul că țările și popoarele trebuie să fie libere să își determine propriul viitor. UE a precizat clar că suntem pregătiți să răspundem dorinței partenerilor noștri și să integrăm Balcanii de Vest, Ucraina, Moldova și Georgia în Uniunea noastră și depunem eforturi susținute pentru a transforma acest obiectiv în realitate. Aceasta înseamnă să lucrăm împreună pentru a construi societăți și economii mai rezistente și mai favorabile incluziunii, pentru a ne dezvolta și a ne proteja democrațiile și pentru a consolida coeziunea socială.

Istoria și justiția sunt de partea Ucrainei. Dar pentru a accelera istoria și a realiza dreptatea, trebuie să amplificăm „tripla noastră strategie”. Știm că aceasta este o sarcină colectivă. De aceea, UE se bazează pe toți partenerii săi, pentru a acționa într-un spirit de responsabilitate comună și solidaritate: pentru a ne asigura că agresiunea eșuează și că dreptul internațional prevalează.

19 Sept. 2026, 08:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 08:52 // Actual //  Ursu Victor

Dacia continuă să piardă teren pe piața europeană. Înmatriculările mărcii în 34 de țări europene au scăzut în august cu 10,7% față de aceeași lună a anului trecut, până la 36.488 de autoturisme, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea mărcilor chinezești și al creșterii cererii pentru automobile electrice și plug-in hybrid.

Toate modelele Dacia, cu excepția Bigster, au pierdut teren atât în august, cât și de la începutul anului, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Presiunea vine într-un moment în care piața auto europeană se electrifică rapid: în august, înmatriculările de automobile complet electrice au crescut puternic pe principalele piețe europene, în timp ce producătorii chinezi își extind accelerat cota de piață.

Franța a rămas cea mai mare piață pentru Dacia, cu 7.154 de mașini înmatriculate în august, însă volumul a fost cu 13,4% mai mic decât anul trecut. Germania a raportat 5.164 de unități, un nivel apropiat de cel din august 2025, în timp ce Turcia a urcat surprinzător pe locul al treilea, cu 3.953 de automobile și o creștere de 14,4%. Italia a coborât cu 13,8%, la 3.885 de unități, iar Spania cu 3,5%, la 3.617 mașini.

Ascensiunea Turciei a împins România în afara primelor cinci piețe ale mărcii. Înmatriculările Dacia pe piața românească s-au prăbușit în august cu peste 48%, într-o lună în care întreaga piață auto locală a înregistrat un declin sever.

Imaginea nu este mai bună nici la nivelul primelor opt luni din 2026. Dacia a înmatriculat în Europa 360.033 de vehicule, cu 8,6% mai puține decât în perioada similară din 2025. În termeni absoluți, marca a pierdut peste 36.000 de unități într-un singur an.

Franța conduce și clasamentul cumulat, cu 86.006 automobile Dacia, în scădere cu 10,4%. Urmează Italia, cu 62.649 de unități și un minus de 8,5%, Germania, cu 46.012 unități și o scădere de 3,9%, și Spania, cu 40.510 mașini, în recul cu 6,4%. Turcia a urcat pe locul cinci, cu 25.609 autoturisme, în creștere cu 16,9%.

România a coborât la 17.114 automobile Dacia înmatriculate în primele opt luni, cu 36,3% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția contrastează puternic cu avansul mărcilor chinezești, care și-au accelerat prezența în Europa și au ajuns în iulie la o cotă record de 11,1% din piață.

În pofida reculului general, Sandero rămâne unul dintre cele mai puternice modele ale mărcii în Europa, chiar dacă și acesta a înregistrat în august o scădere de aproximativ 15% pe piețele pentru care existau date centralizate la jumătatea lunii septembrie.