Moldovenii plecați la muncă în străinătate au trimis bani mai puțini acasă

Moldovenii care muncesc în străinătate au trimis mai puțini bani acasă în prima lună a anului 2023, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Volumul remiterilor a însumat 119,6 milioane de dolari, cu 17% mai mult în luna ianuarie față de luna similară a anului 2022, dar cu 22% mai puțin față de luna decembrie 2022.

Potrivit BNM, în structura transferurilor pe valute din străinătate în favoarea persoanelor fizice, în ianuarie 2023 remitențele în euro au constituit 84% (în creștere cu 17,6 p.p. față de ianuarie 2022), transferurile în dolari SUA – 15,9% (în scădere cu 16,3 p.p. față de perioada respectivă din 2022), transferurile în ruble rusești – 0,1% (în scădere cu 1,3 p.p. față de aceeași perioadă a anului trecut). Î

În ianuarie 2022, ponderea dolarului în structura transferurilor valutare a fost de 32,2%, a euro – 66,4%, a rublei – 1,4%. Potrivit BNM, sumele remitențelor de peste hotare, transferate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova, sunt convertite din valuta inițială de transfer în USD la cursul oficial de schimb al BNM la data remiterii.

Volumul remiterilor în anul 2022 a constituit 1,7 miliarde de lei, 134 milioane dolari mai mult față de anul 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transferuri #remitențe #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.