Moldovenii plecați la muncă în străinătate au trimis bani mai puțini acasă

Moldovenii care muncesc în străinătate au trimis mai puțini bani acasă în prima lună a anului 2023, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Volumul remiterilor a însumat 119,6 milioane de dolari, cu 17% mai mult în luna ianuarie față de luna similară a anului 2022, dar cu 22% mai puțin față de luna decembrie 2022.

Potrivit BNM, în structura transferurilor pe valute din străinătate în favoarea persoanelor fizice, în ianuarie 2023 remitențele în euro au constituit 84% (în creștere cu 17,6 p.p. față de ianuarie 2022), transferurile în dolari SUA – 15,9% (în scădere cu 16,3 p.p. față de perioada respectivă din 2022), transferurile în ruble rusești – 0,1% (în scădere cu 1,3 p.p. față de aceeași perioadă a anului trecut). Î

În ianuarie 2022, ponderea dolarului în structura transferurilor valutare a fost de 32,2%, a euro – 66,4%, a rublei – 1,4%. Potrivit BNM, sumele remitențelor de peste hotare, transferate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova, sunt convertite din valuta inițială de transfer în USD la cursul oficial de schimb al BNM la data remiterii.

Volumul remiterilor în anul 2022 a constituit 1,7 miliarde de lei, 134 milioane dolari mai mult față de anul 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transferuri #remitențe #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.