Șefa FMI spune că a muncit de două ori mai mult decât bărbații pentru a avea aceleași oportunități

Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a declarat pentru CNBC că a muncit întotdeauna “de două ori mai mult” pentru a fi egală cu colegii săi bărbați, transmite postul. Georgieva a fost numită director general al FMI în 2019 și este doar a doua femeie care ocupă această funcție.

“Nu vreau ca fiica mea și nepoata mea să fie nevoite să muncească mai mult decât bărbații pentru a fi egale”, a declarat ea pentru Tania Bryer de la CNBC într-un interviu difuzat miercuri.

Deși “valul s-a întors” în ceea ce privește rolurile femeilor, în ultimii ani a existat un “pas înapoi” în ceea ce privește egalitatea de gen, a declarat șefa FMI.

“Pandemia, apoi războiul, apoi criza costului vieții – au afectat pe toată lumea, dar au afectat cel mai mult femeile”, a spus Georgieva.

Problemele care țin femeile pe loc sunt “macro-critice”, a adăugat Georgieva. De exemplu, potrivit datelor Băncii Mondiale, PIB-ul global ar fi cu aproape 20% mai mare dacă s-ar elimina diferențele de gen în materie de ocupare a forței de muncă.

Țările din regiunile Orientului Mijlociu, Africa de Nord și Asia de Sud ar putea vedea PIB-ul lor să crească cu până la 80% dacă femeile ar putea participa pe deplin pe piața muncii, potrivit cercetării.

“Acesta este mesajul puternic și clar pe care îl transmitem de la FMI – aduceți femeile în față de dragul lor, dar și de dragul tuturor!”, a declarat Georgieva.

“Am evaluat acum că ar fi nevoie de 130 de ani, cu viteza actuală, pentru a aduce egalitatea de gen. Nu cred că ne putem permite acest timp. Avem nevoie de o economie vibrantă, de o societate vibrantă. Prin urmare, avem nevoie ca femeile să fie egale cu bărbații, peste tot”, a spus ea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kristalina #munca #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fermierii sunt nemulțumiți de lipsa consultării privind noul ministru al Agriculturii. „Ramura e în criză și nu mai poate aștepta” Președintele Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Bădăru, a criticat modul în care a fost desemnat noul ministru al Agriculturii, Ludmila Catlabuga care și -am neținut portofoliul.

„Supărarea fermierilor este că persoana ministrului Agriculturii nu a fost consultată cu fermierii și asociațiile de profil, lucru pe care l-am cerut de mai mult timp. Un ministru ar trebui să fie o persoană din cadrul ramurii, care înțelege problemele fermierilor”, a declarat Bădăru.

Acesta a adăugat că, în ultimii patru ani, sectorul agricol se confruntă cu dificultăți, iar vocea agricultorilor nu a fost ascultată. „Ramura e în criză și se confruntă cu probleme grave, cum ar fi seceta. Problemele și doleanțele noastre nu au fost luate în considerare”, a subliniat liderul organizației.

Referindu-se la programul de guvernare prezentat de premierul desemnat, Alexandru Munteanu, Bădăru a precizat că măsurile dedicate agriculturii nu sunt pe deplin satisfăcătoare. Totuși, acesta și-a exprimat speranța că noul prim-ministru va institui în cadrul Consiliului Economic o funcție specială pentru agricultură: „Sperăm că noul premier va institui funcția de consilier pentru agricultură, pentru a putea soluționa mai rapid problemele cu care se confruntă agricultorii. Vom urmări cu atenție primii pași ai noului guvern”.

Printre prioritățile din agricultură menționate în progarmul de guvernare al premieirului desemnat se numără asigurarea accesului agricultorilor moldoveni pe piața UE și sporirea capacității de absorbție a fondurilor europene. Executivul propune direcționarea a cel puțin 30% din fondurile agricole către retehnologizare și procesare, inclusiv prin sprijinirea investițiilor în tehnologii verzi și eficiente energetic.

Totodată, Guvernul intenționează să creeze centre regionale integrate pentru colectarea și procesarea produselor agroalimentare, care să consolideze lanțurile valorice și să faciliteze exportul. În paralel, se urmărește creșterea prezenței produselor moldovenești pe rafturile interne și europene, precum și modernizarea piețelor agricole dedicate exclusiv producătorilor autohtoni.

„Un accent aparte este pus pe adaptarea agriculturii la schimbările climatice, prin investiții majore în reabilitarea stațiilor de irigații și extinderea rețelelor centralizate pe o suprafață de cel puțin 50.000 de hectare”, ,se mai arată în prevederile progrmaului de guvrnare.