Șefa FMI spune că a muncit de două ori mai mult decât bărbații pentru a avea aceleași oportunități

09 Mart. 2023, 06:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Mart. 2023, 06:00 // Actual //  bani.md

Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a declarat pentru CNBC că a muncit întotdeauna “de două ori mai mult” pentru a fi egală cu colegii săi bărbați, transmite postul. Georgieva a fost numită director general al FMI în 2019 și este doar a doua femeie care ocupă această funcție.

“Nu vreau ca fiica mea și nepoata mea să fie nevoite să muncească mai mult decât bărbații pentru a fi egale”, a declarat ea pentru Tania Bryer de la CNBC într-un interviu difuzat miercuri.

Deși “valul s-a întors” în ceea ce privește rolurile femeilor, în ultimii ani a existat un “pas înapoi” în ceea ce privește egalitatea de gen, a declarat șefa FMI.

“Pandemia, apoi războiul, apoi criza costului vieții – au afectat pe toată lumea, dar au afectat cel mai mult femeile”, a spus Georgieva.

Problemele care țin femeile pe loc sunt “macro-critice”, a adăugat Georgieva. De exemplu, potrivit datelor Băncii Mondiale, PIB-ul global ar fi cu aproape 20% mai mare dacă s-ar elimina diferențele de gen în materie de ocupare a forței de muncă.

Țările din regiunile Orientului Mijlociu, Africa de Nord și Asia de Sud ar putea vedea PIB-ul lor să crească cu până la 80% dacă femeile ar putea participa pe deplin pe piața muncii, potrivit cercetării.

“Acesta este mesajul puternic și clar pe care îl transmitem de la FMI – aduceți femeile în față de dragul lor, dar și de dragul tuturor!”, a declarat Georgieva.

“Am evaluat acum că ar fi nevoie de 130 de ani, cu viteza actuală, pentru a aduce egalitatea de gen. Nu cred că ne putem permite acest timp. Avem nevoie de o economie vibrantă, de o societate vibrantă. Prin urmare, avem nevoie ca femeile să fie egale cu bărbații, peste tot”, a spus ea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.