Trenuri lente, salarii de mizerie! angajații CFM lucrează pentru 6500–7000 de lei

10 Sept. 2026, 09:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Sept. 2026, 09:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că Republica Moldova are nevoie de investiții în infrastructura feroviară, după decenii în care sectorul a fost practic neglijat. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Bolea a afirmat că, timp de aproximativ 35 de ani, în Calea Ferată din Moldova nu s-au făcut investițiile necesare, iar consecințele se văd astăzi inclusiv în viteza redusă de circulație a trenurilor.

„35 de ani nu s-a investit în Căile Ferate ale Republicii Moldova”, a spus ministrul, menționând că în prezent în cadrul întreprinderii lucrează aproximativ 3.200 de persoane.

Potrivit lui Bolea, angajații CFM nu trebuie învinovățiți pentru starea infrastructurii sau pentru viteza redusă a trenurilor. Ministrul spune că are „un respect profund” pentru oamenii care au rămas să lucreze în sistem, în condițiile unor salarii de aproximativ 6.500–7.000 de lei.

„Nu cred că e cazul să râdem de viteza trenurilor, pentru că nu sunt ei vinovați de viteza trenurilor și de deplasarea lor”, a declarat Bolea.

Ministrul a dat vina pe lipsa investițiilor din partea guvernelor precedente și a anunțat că autoritățile pregătesc un proiect feroviar nou, care ar urma să schimbe radical conexiunea Republicii Moldova cu România și restul Europei.

Potrivit lui Bolea, viitoarea cale ferată ar urma să fie electrificată și proiectată pentru viteze de până la 160 km/h. Proiectul se află în prezent la etapa studiului de fezabilitate.

Noua conexiune feroviară ar urma să lege Aeroportul Internațional Chișinău de Ungheni și Iași, iar de acolo să ofere acces spre București și rețeaua feroviară europeană.

„Va lega aeroportul Chișinău cu toată Europa, la propriu. Va trece Aeroportul Chișinău – Ungheni – Iași și de la Iași ai în față București, ai în față toată Europa”, a declarat ministrul.

Bolea susține că dezvoltarea infrastructurii feroviare va fi făcută gradual, „cu pași mici și siguri”, în condițiile în care actuala rețea necesită investiții masive pentru a ajunge la standarde moderne de viteză și eficiență.

14 Oct. 2026, 09:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Oct. 2026, 09:50 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

După majorarea tarifelor la gazele naturale și energia termică, consumatorii din Republica Moldova trebuie să se pregătească și pentru scumpirea energiei electrice. Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a declarat, în cadrul emisiunii „Pe față” de la Moldova 1, că ajustarea tarifelor la electricitate este inevitabilă, pe fondul creșterii costurilor de producție și al scumpirilor de pe piața regională.

Potrivit șefului ANRE, gazele naturale reprezintă prima verigă a unui lanț de scumpiri care afectează întregul sector energetic. Creșterea prețului gazelor se reflectă direct în costul energiei termice, dar și în cel al energiei electrice produse de centralele de termoficare.

„Gazele naturale sunt factorul care declanșează pe lanț. Din gazele naturale se produce energie termică, iar în structura costului energiei termice 70–75%, chiar până la 80% la anumiți producători, reprezintă costul gazelor naturale”, a explicat Alexei Taran.

Acesta a precizat că centralele de termoficare produc simultan energie termică și electrică, prin cogenerare, iar scumpirea gazelor majorează automat și costul electricității generate de aceste întreprinderi.

Energia produsă de centralele de termoficare reprezintă aproximativ 15–20% din consumul anual de electricitate al Republicii Moldova. Restul necesarului este acoperit din importuri și din producția internă, inclusiv din surse regenerabile, ceea ce atenuează impactul scumpirii gazelor asupra tarifului final.

„Clar, noi asistăm acum la o creștere a unei componente majore, adică energia electrică produsă de către CET-uri. Vedem și piața regională, unde prețurile sunt deja ușor în creștere”, a declarat directorul ANRE.

Un alt factor care pune presiune asupra prețurilor este seceta hidrologică, începută în lunile iulie–august și care continuă să afecteze regiunea. Potrivit lui Taran, fenomenul este unul atipic și nu a putut fi anticipat în calculele tarifare.

„Inevitabil o să avem și această ajustare în prețul energiei electrice”, a afirmat șeful ANRE.

Întrebat dacă majorarea va fi aplicată până la sfârșitul anului sau după această perioadă, Alexei Taran a evitat să indice o dată exactă, explicând că urmează mai multe etape de reglementare.

În primul rând, ANRE trebuie să aprobe prețul energiei electrice achiziționate sau livrate de furnizorul central Energocom. Ulterior, furnizorii vor putea depune cereri de ajustare a tarifelor pentru consumatorii finali. Întreaga procedură, inclusiv consultările și transparența decizională, ar putea dura de la câteva săptămâni până la una sau două luni.

Totuși, directorul ANRE a dat asigurări că eventuala majorare a tarifelor la electricitate nu va avea aceeași amploare procentuală ca scumpirile gazelor naturale și energiei termice.

„Cert este faptul că, chiar dacă va fi o creștere la energia electrică, ea nu va fi în aceeași măsură sau în același procent cum a fost pentru gazele naturale și pentru energia termică”, a subliniat Taran.

Șeful autorității de reglementare a explicat că structura prețului energiei electrice este mai diversificată, iar evoluția diferitelor componente de aprovizionare poate diminua impactul creșterii costurilor de producție.

În prezent, consumatorii casnici din centrul și sudul Republicii Moldova, deserviți de Premier Energy, achită 3,56 lei pentru un kilowatt-oră de energie electrică, în timp ce locuitorii din nordul țării, deserviți de Furnizarea Energiei Electrice Nord (FEE Nord), plătesc 3,95 lei/kWh.