Volodimir Zelenski vrea să umilească Rusia. Cum are de gând să schimbe numele țării agresoare

12 Mart. 2023, 06:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Mart. 2023, 06:35 // Actual //  bani.md

Războiul dintre Rusia și Ucraina se extinde în domeniul științelor istorice și toponimice. Guvernul de la Kiev ia în considerare să schimbe numele țării agresoare, din documentele sale oficiale. Propunerea a venit de la autorul unei petiții care a strâns, deja, 25.000 de semnături, în mediul online. Pe de altă parte, măsura a stârnit reacții furibunde la Moscova, nefiind pe placul Kremlinului.

Ucraina ia în considerare să schimbe numele Federației Ruse din documentele sale oficiale, în conformitate cu solicitarea dintr-o petiție care a strâns 25.000 de semnături. Președintele Volodimir Zelenski i-a trasat sarcină premierului Denis Şmîgal, să examineze propunerea, după cum relatează publicaţia Ukrainska Pravda. Dacă Guvernul de la Kiev va lua în considerare această petiție, în documentele ucrainene, Rusia se va numi Moscovia, iar rușii vor căpăta deveni moscoviți, locuitori ai Moscoviei.

Autorul petiţiei a arătat, în solicitarea formulată, că „numele istoric al Rusiei este Moscovia”, fiind folosit atât în Europa, cât și în unele limbi asiatice.

„Acest nume a fost utilizat în Europa şi în unele limbi asiatice. Numele apare, de asemenea, pe multe hărţi istorice din secolele XVI-XIX, care au fost produse în Europa înainte şi după ce Imperiul Moscoviei a fost redenumit Imperiul Rus”, se arată în petiţie.

Autorul subliniază că „Rusia există de fapt numai de 301 ani”, din data de la 22 octombrie 1721, când ţarul moscovit Petru I a proclamat Împărăţia Moscovei drept „Imperiu Rus”.

Volodimir Zelenski a declarat că „problema ridicată în petiţie trebuie analizată cu atenţie atât din punct de vedere al contextului istoric şi cultural, cât şi în lumina posibilelor implicaţii juridice internaţionale”. Drept care i-a cerut premierului Denis Şmîgal să cerceteze această propunere în colaborare cu instituţiile ştiinţifice ale ţării.

Anterior, ambasadorul Ucrainei la ONU, Serghii Kisliţa, apreciase că Ucraina ar putea să aprobe o lege potrivit căreia Rusia se va numi Moscovia.

Petiţia privind redenumirea Rusiei în Moscovia a fost publicată pe site-ul preşedintelui Ucrainei la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut. În februarie, petiţia strânsese deja 25.000 de semnături, un număr suficient pentru ca iniţiativa să fie luată în considerare de autorităţile ţării, notează Ukrainska Pravda.

Replica Rusiei nu s-a lăsat așteptată prea mult. Moscova a reacționat prin fostul preşedinte Dmitri Medvedev şi prin purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova a declarat că sarcina dată de preşedintele Volodimir Zelenski premierului Denis Şmîgal de a examina posibilitatea redenumirii Rusiei în Moscovia reprezintă o „dovadă a încercării de a crea o anti-Rusie”.

La rândul său, Dmitri Medvedev a atacat iniţiativa, scriind pe Telegram că Ucraina ar trebui să fie redenumită în „Schweinisch Bandera-Reich”.

„Nazistul suprem de la Kiev a dat instrucţiuni să fie rezolvată problema redenumirii Rusiei în Moscovia. (…) Răspunsul nostru? Nu, desigur că nu Hohlandia. Şi cu siguranţă nu Malorossia. Doar Schweinisch Bandera-Reich. Exakt!”, a reacționat Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului Securităţii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.