Lipsa unei surse locale de încredere de combustibili fosili a făcut Europa periculos de vulnerabilă în ultimul an, în condiţiile în care Rusia şi-a oprit livrările de gaze ca reacţie la sancţiunile ce i-au fost impuse pentru războiul din Ucraina.
Acum, teama Europei este că China s-ar putea folosi de poziţia sa dominantă în cadrul lanţurilor de aprovizionare cu materii prime pentru a exercita presiuni similare pe viitor, scrie Politico.
“Trebuie să începem să ne mişcăm imediat pentru a nu înlocui o dependenţă cu alta,” a declarat comisarul european pe industrie Thierry Breton.
De această dată, europenii sunt hotărâţi să nu lase lucrurile în voia sorţii.
În decembrie, negociatorii comerciali ai UE au încheiat un acord nou cu Chile, despre care analiştii spun că dispune de cea mai abundentă ofertă de litiu de calitate din lume. În luna următoare, cancelarul german Olaf Scholz s-a oprit în Santiago ca parte a unei vizite de patru zile în America de Sud, întorcându-se cu un parteneriat reînnoit germano-chilean privind materiile prime şi economia circulară.
În scurt timp, autorităţile de la Bruxelles vor prezenta o strategie privind asigurarea liniilor sale de aprovizionare cu litiu, materii prime şi alte minerale cheie. Legislaţia, Critical Raw Materials Act, va include un plan de creştere a capacităţii UE de extracţie şi rafinare.
Pe lângă măsuri de impulsionare a capacităţilor locale de extracţie, rafinare şi reciclare, noua strategie ţinteşte de asemenea să pregătească ţările europene pentru perturbări ale aprovizionării cu materii prime critice.
Alianţele internaţionale vor fi centrale în eforturile de reducere a dependenţei Europei de China. Monitorizarea lanţurilor de aprovizionare cu materii prime pentru crearea unui sistem de avertizare timpurile privind posibile penurii va fi de asemenea vitală.
Europa nu poate fi autosuficientă. Deşi Portugalia deţine rezerve semnificative de litiu, iar Suedia a anunţat recent potenţialul unui vast depozit de pământuri rare, Europa îşi poate acoperi doar aproximativ 30% din necesităţile sale de materii prime critice de pe plan local.
În Serbia, un proiect major în domeniul litiului este blocat de la mijlocul anului 2022. De atunci, gigantul anglo-australian Rio Tinto a cheltuit cel puţin 1,2 milioane de euro pe terenuri în zona pe care a sperat s-o exploateze şi oferă acum susţinere financiară firmelor locale în încercarea de a câştiga susţinere, notează Balkan Insight.
În faţa opoziţiei publice în creştere, guvernul a anulat proiectul în ianuarie anul trecut, însă criticii speculează că măsura este doar una temporară, menită să evite nemulţumirea electoratului în alegerile din luna aprilie.
La nivel mondial, Chile şi Australia sunt jucători majori pe litiu, în timp ce Congo produce 70% din cobaltul lumii. Însă de departe, când vine vorba de lanţurile de aprovizionare cu materii prime, China domină, iar poziţia ţării nu face decât să se întărească, scrie Politico.
China este pe cale să-şi întărească controlul asupra ofertei de cobalt la nivel mondial, cota sa din producţia acestei materii prime fiind aşteptată să ajungă la jumătate, de la 44% în prezent, relevă un raport al Darton Commodities citat de Financial Times.
De asemenea, China ar putea reprezenta aproape o treime din oferta mondială de litiu până la mijlocul acestui deceniu, potrivit UBS, scrie Bloomberg.
