Cele mai mari lanțuri de benzinării ucrainene au suspendat vânzarea de combustibil premium

După decizia Cabinetului de Miniștri din Ucraina, de a reglementa prețurile combustibilului în timpul carantinei, vânzarea benzinei și motorinei din această clasă devine nerentabilă.

Mai multe lanțuri mari de benzinării ucrainene au suspendat vânzarea de combustibil clasa premium. Inițial, companiile WOG și OKKO au anunțat acest lucru, relatează Censor.net.

„Începând cu 15 mai, în legătură cu introducerea reglementării de stat a prețurilor la carburanți, la stațiile de alimentare OKKO, vânzarea PULLS 95 și PULLS Diesel a fost suspendată temporar. Acest lucru se datorează faptului că vânzarea acestor clase de combustibil la prețul stabilit de Cabinetul de Miniștri pentru luna mai este neprofitabilă pentru rețea ”, spune OKKO.

„În legătură cu promulgarea proiectului Cabinetului de Miniștri, care prevede introducerea unei reglementări temporare de stat a prețurilor combustibililor, suntem obligați să nu mai vindem combustibil premium 95 Mustang și DT + Mustang”, a menționat WOG.

O decizie similară a fost raportată ulterior către SOCAR. După cum sa menționat într-un mesaj al serviciului de presă de pe Facebook, la 15 mai, compania a ajustat prețurile pentru principalele tipuri de combustibil, ținând cont de restricțiile impuse.

„În același timp, compania este obligată să suspende temporar vânzarea de combustibil premium – NANO 95, Diesel Nano Extro, precum și acumularea de reduceri suplimentare pentru clienții noștri în așteptarea clarificărilor din partea autorității de reglementare”, se arată în comunicat. În plus, KLO a anulat temporar și vânzarea de combustibil premium.

Cabinetul de Miniștri din Ucraina, în cadrul unei ședințe extraordinare închise din 14 mai a adoptat o rezoluție, care stabilește nivelurile limită ale unei majorări comerciale la prețul mediu al motorinei (nu mai mult de 7 hrivne pe litru) și benzinei (nu mai mult de 5 hrivne pe litru) pentru perioada de carantină pentru rețelele de benzinării.

#Ucraina #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.