Miniștrii de Externe ai unor state europene cer UE sancționarea oligarhilor implicați în destabilizarea din Moldova 

21 Mart. 2023, 05:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Mart. 2023, 05:04 // Actual //  bani.md

Mai mulţi miniştri de Externe europeni, între care cel al României, au cerut luni ca UE să-i sancţioneze pe oligarhii implicaţi în „încercările de destabilizare” din Republica Moldova şi Georgia, pe fondul temerilor tot mai mari legate de amestecul Rusiei, relatează POLITICO.

„Aceste două ţări se confruntă cu încercări de destabilizare care necesită cea mai mare vigilenţă din partea noastră şi iată de ce ar trebui să începem să luăm în considerare să îi vizăm pe cei responsabili pentru aceste încercări”, a declarat ministrul francez de externe, Catherine Colonna, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe din UE.
De asemenea, notează politico.eu, atât omologii săi din România, cât şi din Estonia au cerut blocului să sancţioneze oligarhii pro-ruşi din Republica Moldova.

Estonianul Urmas Reinsalu a declarat că UE „are responsabilitatea de a-i nominaliza şi de a crea un nou mecanism de sancţiuni împotriva agenţilor intermediari ruşi, împotriva acelor oligarhi din Moldova care pregătesc o lovitură de stat”.

Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a generat temeri tot mai mari de interferenţă din partea Moscovei în fostele republici sovietice – mai ales în Moldova, a cărei preşedintă pro-UE a expus public planurile Kremlinului de a răsturna guvernul, notează POLITICO.

Moldova a primit statutul de stat candidat la UE în iunie anul trecut, împreună cu Ucraina, în timp ce Georgia va trebui să implementeze mai întâi mai multe reforme, inclusiv să reducă influenţa politică şi economică a oligarhilor.

La începutul acestei luni, ministrul moldovean de interne, Ana Revenco, a declarat că „Moscova, grupurile de interese şi oligarhii fugari” îşi unesc forţele pentru a „schimba cursul democratic la Chişinău”, într-o referire la oligarhul pro-rus Ilan Şor, acuzat de finanţarea protestelor împotriva guvernului proeuropean al Republicii Moldova.

Între timp, mii de oameni au manifestat la Tbilisi în urmă cu două săptămâni pentru a protesta faţă de un controversat proiect de lege referitor la „agenţii străini”, despre care preşedinta Georgiei a spus că a fost dictat de Moscova. Trei zile mai târziu, partidul de guvernământ Visul Georgian a renunţat la proiectul de lege, însă un număr tot mai mare de georgieni se tem că guvernul lor se apropie de Moscova sub conducerea acestui partid care se află la putere din 2012. Fondatorul partidului, fostul prim-ministru Bidzina Ivanişvili, are legături strânse cu Rusia, unde şi-a construit averea în anii 1990, arată POLITICO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!