Contractul uriaș pe care Rusia speră să-l semneze cu China anul acesta

Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat joi, 23 martie că țara sa speră să se ajungă până la finalul anului la un acord pentru aprovizionarea Chinei cu gaze prin planificata conductă Power of Siberia 2, potrivit Reuters.

Moscova vrea ca prin conducta de 2.600 km – care va avea o capacitate de 50 miliarde metri cubi (bcm) de gaze pe an – să înlocuiască exporturile pierdute către Europa.

Preşedintele Vladimir Putin a discutat planul cu omologul chinez Xi Jinping la întâlnirea lor de săptămâna aceasta de la Moscova, iar joi Novak a declarat că Gazprom a primit instrucţiuni pentru a se ajunge la un acord cât mai curând posibil.

”Acum se finalizează condiţiile din contract între Gazprom şi firma chineză CNPC. Este deja în derulare un studiu de fezabilitate, proiectarea gazoductului prin teritoriul Mongoliei”, a afirmat Novak.

Acesta a adăugat: ”Sperăm, suntem siguri că firmele noastre vor ajunge la un acord până la finalul anului şi vor semna contractul”.

Importurile de energie ale Rusiei în Uniunea Europeană au scăzut semnificativ ca urmare a sancţiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Dar experţii spun că statul chinez nu ar avea nevoie de cantităţi suplimentare de gaze până după 2030.

Moscova are nevoie mai mult ca Beijingul de acord, deoarece Gazprom speră să recupereze prin China exporturile sale de gaze pe piaţa europeană, care era responsabilă pentru 80% din exporturile sale.
Analiştii se aşteaptă ca Gazprom să livreze doar 50-65 bcm Europei şi Turciei anul acesta, faţă de un nivel de vârf de aproximativ 200 bcm în 2018.

Primul gazoduct Power of Siberia este deja operaţional, iar Novak a confirmat că va livra 22 bcm de gaze Chinei anul acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contract #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.