Producătorul de vaccinuri BioNTech majorează cu un miliard de euro suma alocată cercetării

Producătorul german de vaccinuri BioNTech intenţionează să cheltuiască cu până la un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) mai mult pe activităţi de cercetare-dezvoltare (R&D) anul acesta, transmite Reuters.

De asemenea, compania va răscumpăra acţiuni de până la 500 milioane de dolari în 2023, după ce a obţinut peste 21 miliarde de euro în urma succesului vaccinului Covid-19, dezvoltat împreună cu producătorul american de medicamente Pfizer Inc. Până în 17 martie, BioNTech a răscumpărat acţiuni de 1,3 miliarde de dolari.

BioNTech a informat că intenţionează să aloce anul acesta 2,4 – 2,6 miliarde de euro în activităţi de cercetare-dezvoltare, faţă de un nivel de 1,54 miliarde de euro anul trecut.

Datorită succesului vaccinului Covid-19 în Occident, BioNTech a încheiat 2022 cu un sold disponibil de 13,9 miliarde de euro, plus alte sume pe care urmează să le primească, de 7,14 miliarde de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Veniturile comerciale de pe urma vaccinului au scăzut cu 9% anul trecut, la 17,2 miliarde de euro, şi ar urma să scadă la cinci miliarde de euro în 2023, a informat compania.

De asemenea, profitul net în 2022 s-a situat la 9,4 miliarde de euro.

Actualul contract de furnizare cu Comisia Europeană (CE) este în prezent renegociat, “cu potenţialul de a modifica livrările de doze de-a lungul mai multor ani şi/sau o reducere a volumelor”, se arată în comunicatul BioNTech.

#cercetare #BioNTech #vaccinuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Giganții tehnologici Meta (Facebook, Instagram, Threads) și Google (Alphabet – YouTube, Search, Display Ads) au anunțat suspendarea completă a publicității politice, electorale și pe teme sociale în Uniunea Europeană, începând cu luna octombrie 2025. Măsura vine ca reacție la noul Regulament European (UE) 2024/900 privind transparența și targetarea publicității politice (TTPA), care intră în vigoare pe 10 octombrie 2025.

Decizia marchează o schimbare fără precedent în campaniile electorale europene: partidele politice, ONG-urile și mișcările civice nu vor mai putea promova conținut plătit pe cele mai mari platforme online. „Regulamentul introduce cerințe neclare și dificil de aplicat. Pentru a evita greșelile, suspendăm temporar reclamele politice și sociale în UE”, a transmis Meta într-un comunicat. Google a precizat, la rândul său, că „până la obținerea unei clarități juridice complete, nu va mai accepta publicitate politică în niciuna dintre țările Uniunii Europene”.

TikTok, care nu permite oricum publicitate politică plătită, își menține politica actuală, deși platforma rămâne un canal major de influență prin conținut organic și colaborări cu influenceri.

Regulamentul TTPA stabilește, pentru prima dată, reguli unitare la nivel european privind transparența, targetarea și raportarea publicității politice. Orice mesaj plătit capabil să influențeze un proces politic, electoral sau legislativ intră sub incidența legii — chiar dacă nu menționează explicit un partid sau un candidat.

Noile cerințe impun etichetarea clară a reclamelor, identificarea finanțatorilor, publicarea criteriilor de targetare și arhivarea datelor într-un registru european public, accesibil cercetătorilor și jurnaliștilor. Platformele și advertiserii răspund solidar pentru conținutul difuzat, iar nerespectarea regulilor poate atrage amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală.

Totodată, TTPA interzice folosirea datelor sensibile (opinie politică, religie, orientare sexuală), targetarea minorilor și reclamele provenite din afara UE în ultimele trei luni înaintea alegerilor. Platformele vor trebui să răspundă în maximum 48 de ore la cererile autorităților privind transparența.

Deși scopul oficial al TTPA este creșterea transparenței și combaterea manipulării online, decizia Meta și Google are efecte imediate: partidele politice pierd accesul la cel mai eficient instrument de microtargetare electorală, iar comunicarea politică riscă să migreze spre zona gri — influenceri, mesaje mascate și canale închise precum Telegram sau WhatsApp.

Experții avertizează că noile reguli pot lovi în candidații independenți și ONG-urile civice, ale căror campanii pot fi catalogate drept „politice” și blocate automat. În același timp, presa și publisherii locali ar putea deveni principalii beneficiari ai bugetelor electorale redirecționate, însă doar acolo unde există o cultură media consolidată.

Uniunea Europeană prezintă TTPA drept o „lege istorică” menită să protejeze democrația digitală, însă marile platforme aleg, cel puțin temporar, calea retragerii. În lipsa publicității politice asumate, spațiul online european riscă să devină mai opac, iar influența reală să se mute în zonele greu de monitorizat.

#publicitate #Google #UE