Binance, cea mai mare platformă crypto din lume, dați în judecată de autoritățile de reglementare din SUA

Binance, cea mai mare platformă crypto din lume, şi directori ai acesteia, între care directorul şi fondatorul acesteia, Changpeng Zhao, au fost daţi în judecată de autorităţile de reglementare din SUA pentru încălcări ale reglementărilor, potrivit unui dosar al instanţei de luni, citat de Reuters.

Binance a efectuat, cel puţin din iulie 2019 până în prezent, „ tranzacţii cu instrumente derivate pe mărfuri în numele unor persoane din SUA”, încălcând legile SUA, a spus autoritatea de reglementare a tranzacţiilor cu instrumente financiare de mărfuri, CFTC, în plângerea sa.

Programul de conformitate al Binance a fost „ineficient”, iar firma, sub conducerea lui Zhao, le-a spus angajaţilor şi clienţilor să ocolească controalele de conformitate, a spus CFTC.

De asemenea, fostul director de conformitate al Binance, Samuel Lim, este acuzat că a ajutat şi a favorizat încălcările de reglementări de către Binance.

Binance nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

Binance domină sectorul global al activelor digitale. Prin platforma sa principală, Binance.com, anul trecut au avut loc tranzacţii în valoare de aproximativ 23.000 de miliarde de dolari, potrivit furnizorului de date CryptoCompare.

Volumul său de tranzacţionare a atins 34.000 de miliarde de dolari în 2021, a spus Zhao anul trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crypto #binance #tranzactii #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.