Se modernizează două segmente de le cale ferată de coșmar, pe care se circulă mai încet decât căruțele

CFM planifică să modernizeze două segmente de calea ferată pentru a facilita tranzitul de mărfuri din Ucraina, scrie gmk.center.

Lucrările de modernizare vizează eliminarea limitelor de viteză între Chișinău și Căinari, precum și între Ocnița și Ungheni la granița cu România. Costul estimat al lucrărilor este estimat la 71 milioane euro. Guvernul ar trebui să asigure 28 milioane euro și UE – 20 milioane euro. În plus, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a aprobat un împrumut anticriză de 23 milioane de euro, pe care CFM îl va folosi pentru finanțarea parțială a modernizării celor două tronsoane de cale ferată.

Scopul modernizării celor două segmente de cale ferată este de a facilita transportul de mărfuri din Ucraina către UE prin Republica Moldova, asigurând securitatea alimentară și îmbunătățirea accesului exporturilor ucrainene în portul românesc de la Marea Neagră – Constanța, precum și în porturile Galați, Reni, Ismail și Giurgiulești. Acest lucru poate satisface o parte semnificativă a nevoilor de export ale Ucrainei.

Republica Moldova s-a alăturat coridorului solidarității și asigură tranzitul mărfurilor feroviare din Ucraina. Este vorba eliminarea controlului dublu sau triplu al autorităților vamale și de frontieră. Vor fi simplificate procedurile de tranzit feroviar de mărfuri pe teritoriul Ucrainei cu destinație către Moldova și România și pe teritoriul Moldovei cu destinație către Ucraina și România.

După cum a raportat Centrul GMK, Republica Moldova va accelera repararea căii care duce la granița cu Ucraina. Tara efectuează lucrări de reparație pe tronsonul de cale ferata Bender – Causeni – Basarabeasca – Etulia – Giurgiulești. Proiectul prevede revizii a aproximativ 80 km și reparații curente a aproximativ 153 km de cale. După încheierea lucrărilor, trenurile de marfă vor circula cu o viteză de aproximativ 90 km/h.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cale ferata #modernizare #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.