Scumpirile la alimente se domolesc enervant de încet! Indicele global a scăzut în luna martie

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut şi în luna martie 2023, pentru a 12-a lună consecutivă, şi acum sunt cu 20,5% mai mici decât nivelul record pe care l-au atins în urmă cu un an, după invadarea Ucrainei de către Rusia, a anunţat vineri Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite agenția Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna martie 2023, acest indice a scăzut cu 2,1% comparativ cu luna februarie, până la 126,9 puncte, acesta fiind cel mai redus nivel înregistrat după luna iulie 2021.

“Chiar dacă preţurile au scăzut la nivel global, ele sunt în continuare la un nivel ridicat şi continuă să crească pe pieţele locale, ceea ce ridică noi provocări la adresa securităţii alimentare. Acest lucru este cu atât mai important în ţările în curs de dezvoltare care sunt importatoare nete de alimente, a căror situaţie a fost agravată de deprecierea monedelor lor în raport cu dolarul american şi moneda euro precum şi de agravarea poverii datoriilor”, a subliniat economistul şef de la FAO, Maximo Torero.

Reculul de luna trecută al preţului mondial al alimentelor a fost cauzat, în principal, de o scădere de 5,6% a preţului cerealelor, în condiţiile în care cotaţiile internaţionale la grâu s-au redus cu 7,1% “împinse în jos de recolta mare din Australia, îmbunătăţirea condiţiilor culturilor din Uniunea Europeană, livrările mari din Rusia şi continuarea exporturilor din porturile ucrainene la Marea Neagră”, susţine FAO. De asemenea, preţurile mondiale la porumb au scăzut cu 4,6% în luna martie iar cele la orez au scăzut cu 3,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

O altă categorie de produse alimentare la care preţurile au înregistrat scăderi semnificative în luna martie sunt uleiurile vegetale, în cazul cărora indicele calculat de FAO a scăzut cu 3% comparativ cu luna februarie şi cu 47,7% comparativ cu nivelul înregistrat în luna martie 2022, graţie livrărilor consistente la nivel mondial şi cererii reduse de importuri care au dus la diminuarea cotaţiilor la uleiurile de soia, rapiţă şi floarea soarelui.

În schimb, preţurile la zahăr au crescut cu 1,5% în luna martie şi au atins cel mai ridicat nivel de după luna octombrie 2016 iar preţurile la carne au crescut cu 0,8%.

Tot vineri, FAO şi-a îmbunătăţit estimările privind producţia mondială de grâu în 2023, care ar urma să se ridice la 786 milioane de tone, fiind cu 1,3% mai mică decât cea din 2022 şi a doua cea mai mare producţie de grâu înregistrată vreodată în istorie. “Suprafeţe însămânţate cu o întindere apropiată de maximul istoric sunt preconizate pentru Asia, în timp ce condiţiile secetoase vor afecta Africa de Nord şi sudul Europei”, susţine FAO. De asemenea, Organizaţia cu sediul la Roma şi-a îmbunătăţit şi estimările privind producţia mondială de cereale în 2022 până la 2,777 miliarde de tone, ceea ce înseamnă că a fost cu doar 1,2% mai mică decât cea din 2021.

#alimente preturi #indice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament