Exportatorii moldoveni de mere încă sunt legați ombilical de Moscova! 50% dintre livrări, direcționate În Rusia

În luna martie a acestui an, Moldova a exportat puțin peste 19 mii de tone de mere. Aceasta este mai mult decât cifra din februarie (aproape 15 mii de tone), dar semnificativ mai mică decât nivelul mediu din martie din ultimii cinci ani (aproximativ 25 mii de tone), notează EastFruit. În martie 2022 – cea mai dificilă a războiului din Ucraina – aproximativ 11 mii de tone, în aceeași lună a anului 2021 – aproape 19 mii de tone, 2020 – 27 mii de tone.

Luna trecută, în structura exporturilor moldovenești de mere, piața rusă a reprezentat mai puțin de 50% – 9,8 mii tone. În TOP-3 țări se numără Kazahstan (5,6 mii tone) și România (1,4 mii tone, atât de multe mere din Republica Moldova au intrat pe piața românească în februarie). Moldova a trimis și o cantitate semnificativă de mere pe piața din Emiratele Arabe Unite – 549 de tone, Arabia Saudită – 340 de tone, Oman – peste 100 de tone. În general, pentru a doua lună, aproape 1.000 de tone de mere au fost exportate din Moldova pe mare prin porturile României.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Specialiștii organizațiilor de producători agricoli, referindu-se la datele serviciului vamal al Republicii Moldova, notează că prețul mediu în martie pentru un măr exportat este de 0,77 USD/kg. În opinia lor, „având în vedere situația de pe piețele tradiționale și logistica încă dificilă, acesta este un preț bun”.

Exporturile ușor în creștere în martie au fost transformate într-o ușoară creștere a prețurilor cu ridicata minime pentru soiurile Gala, Granny Smith, Golden Apple cu 0,01-0,02 USD/kg la începutul lunii aprilie. Operatorii pieței consideră că creșterea treptată a prețului merelor va continua și în această lună.

#mere #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.