Care sunt băncile sistemice din Republica Moldova?

Banca Națională a Moldovei a stabilit care sunt băncile sistemice. Este vorba de patru bănci: maib, Moldindconbank, Victoriabank și OPT Bank.

În același timp au fost stabilite și ratele amortizorului aferent societății de importanță sistemică (amortizorul O-SII), pentru băncile identificate ca societăți de tip O-SII din Republica Moldova. S-a stabilit 1,5% pentru BC „MAIB” SA, 1% pentru BC „Moldindconbank” SA, 1% pentru BC „Victoriabank” SA și 0,5% pentru OTP Bank SA.

„Decizia a fost luată în baza analizelor și studiilor efectuate de BNM, care au ca scop identificarea băncilor care sunt societăți de importanță sistemică din Republica Moldova și limitarea impactului sistemic. Frecvența revizuirii ratei amortizorului O-SII este anuală”, se arată într-un comunicat de presă al instituției.

Hotărârea Comitetului executiv al BNM cu privire la stabilirea băncilor care sunt societăți de importanță sistemică din Republica Moldova și a amortizorului O-SII intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #BNM #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discuțiile privind o eventuală închidere a Laboratorului Biologic pentru Protecția Plantelor din Soroca ar putea genera un șoc structural pentru agricultura ecologică din nordul Republicii Moldova și pentru segmentul de producție certificată la nivel național. Avertismentul vine din partea economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, unitatea aflată în subordinea Ministerului Agriculturii reprezintă una dintre cele mai importante verigi tehnice ale agriculturii ecologice din regiune deservește aproximativ 2.900 de hectare certificate organic.

Rija subliniază că rolul laboratorului depășește simpla dimensiune administrativă. Aici sunt produse preparate biologice precum Rizoplan și Trihodermin, utilizate la tratarea semințelor și protecția culturilor împotriva bolilor de sol elemente tehnologice esențiale în agricultura ecologică.

Expertul explică faptul că particularitatea acestor produse constă în caracterul lor viu: bacteriile și microorganismele active au o viabilitate limitată, iar eficiența depinde de rapiditatea aplicării. Intervalul optim dintre tratarea seminței și încorporarea în sol este de aproximativ 24 de ore, iar depășirea acestui termen reduce semnificativ eficacitatea biologică.

În aceste condiții, proximitatea laboratorului devine o cerință tehnologică critică. Centralizarea sau relocarea serviciilor ar putea genera întârzieri operaționale, costuri suplimentare de transport și riscuri de compromitere a tratamentelor, avertizează economistul.

Impactul economic ar putea fi imediat pentru fermierii din regiune, care și-au construit modelele de business pe tehnologii biologice și investiții în certificare. Orice discontinuitate în lanțul tehnologic poate duce la pierderi de producție, dezechilibre fitosanitare și dificultăți în menținerea conformității cu standardele europene.

Iurie Rija atrage atenția că laboratorul reprezintă și o investiție acumulată în ani de experiență și adaptare la specificul pedoclimatic local. În contextul în care politicile europene promovează reducerea pesticidelor chimice și extinderea agriculturii ecologice, o eventuală desființare ar transmite un semnal contradictoriu față de obiectivele de dezvoltare durabilă.

Expertul consideră că, înaintea unei decizii finale, este necesară o analiză tehnico-economică aprofundată și consultarea directă a operatorilor agricoli afectați.

„În joc nu este doar funcționarea unui laborator, ci stabilitatea unei componente sensibile și valoroase a agriculturii moldovenești”, a concluzionat economistul.