Inflația este încă în viață! Căldura și legumele au tras în sus prețurile în martie

Inflația din luna martie s-a majorat cu 0,8% față de februarie. Cel mai mult au crescut prețurile la legumele – 11,8% și tarifele la căldură – 43,9%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Inflația anuală a constituit în luna martie 22,0%, inclusiv la produse alimentare cu 22,2%, mărfuri nealimentare cu 11,9% și servicii prestate populaţiei cu 37,7%. Inflația anuală s-a redus 4% față de februarie 2022.

Datele BNS relevă că cel mai mult au crescut prețurile la legume – 51,6%, zahăr – 47%, fructe – 31,8%, ouă – 23% și pâine – 22%.

La mărfurile nealimentare, cel mai mult au crescut prețurile la materiale de construcții – 15,4%, încălțăminte – 12,3% și confecții – 10,7%.

La serviciile prestate populației, cel mai mult s-au majorat tarifele la energia electrică – 106,5%, încălzire centralizată – 98,6%, serviciile locativ-comunale – 97% și gazele naturale de rețea – 57,6%.

În 2023, creșterea medie anuală a inflației va fi de 13,5%, în următorii doi ani – 5,5% și, respectiv, 5%. La sfârșitul anului, rata inflației în 2023-2026 va fi de 6%, 5,5% și, respectiv, 5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#produse #alimente #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.