Șantajul lui Putin cu gazul nu mai trece! Republica Moldova a cumpărat în regim de test metan din Grecia

Republica Moldova va cumpăra în regim de test gaze din Grecia – 24 MWh (aproximativ a 2250 metri cubi) de gaze naturale, câte 1 MW pe oră. Aceste gaze vor fi livrate prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău și transmise operatorului de gaze Moldovagaz, anunță Energocom.

Prețul este de 45 de euro/ MWh (ceea ce constituie circa 477 de euro pentru 1000 de metri cubi), însă acesta nu include costurile de transport și alte cheltuieli logistice. Pentru comparație, pe 31 martie Energocom a procurat de pe Bursa Română de Mărfuri, la fel în calitate de test, 1 MWh cu echivalentul a 48,82 euro.

„Scopul achiziției din Grecia este de a vedea cum funcționează lanțul logistic: rezervarea capacităților în fiecare țară prin care vor tranzita gazele – Grecia, Bulgaria, România – , nominalizările de către operatorii sistemului de transport la fiecare punct de intrare și ieșire, toate pentru a se evita eventuale riscuri financiare în cazul unor cantități mai mari”, mai spune traiderul de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

De asemenea, compania a cumpărat 1 MW de energie electrică pentru astăzi de la operatorul bulgar Nomad, la prețul de 100 euro, care la fel nu include cheltuieli de transport și alte costuri procedurale. Astfel, Energocom vrea să testeze noua rută și modul cum funcționează operațiunile logistice. Până acum Republica Moldova a importat energie electrică din România și Ucraina.

Republica Moldova re încheiat un contract de livrare a gazelor cu concernul rus Gazprom, însă acesta a redus din octombrie anul trecut volumul de gaze livrat țării noastre la 5,7 milioane metri cubi pe zi. În consecință Chișinăul a redirecționat toată cantitatea centralei de la Cuciurgan în schimbul energie electrice la un preț de 66 USD MW/h. Or, Moscova folosește arma energetică pentru a șantaja Republica Moldova.

#gaz #import #Grecia #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Conflictul din Iran ar putea provoca o criză alimentară globală din cauza perturbării livrărilor de îngrășăminte, relatează Financial Times. Atacurile asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu au afectat semnificativ producția de uree, cel mai utilizat îngrășământ azotat din lume.

Potrivit publicației, o parte importantă a capacităților de producție de uree din regiune a fost scoasă din funcțiune, iar lipsa gazelor naturale a determinat producătorii din Asia de Sud să reducă sau chiar să oprească producția de îngrășăminte.

Din cele aproximativ 2,1 milioane de tone de uree aflate în circuitul comercial, aproape jumătate din livrări au fost perturbate. În același timp, peste 1,1 milioane de tone de îngrășăminte au rămas blocate în Golful Persic. Printre acestea se află și circa 45% din exporturile globale de sulf, un element esențial pentru producerea îngrășămintelor fosfatice.

Situația este agravată de deciziile luate în unele state din Asia. În India, autoritățile au dispus reducerea consumului de gaze pentru fabricile de îngrășăminte la aproximativ 70%, din cauza deficitului de resurse energetice. În același timp, mai multe uzine din Pakistan și Bangladesh și-au suspendat activitatea.

Perturbările apar într-un moment critic pentru agricultură, chiar în perioada sezonului de însămânțare în emisfera nordică. Liderii industriei avertizează că lipsa îngrășămintelor ar putea duce la scăderea recoltelor pentru culturi esențiale, inclusiv pentru orez.

Prețurile la îngrășăminte au început deja să crească puternic. Costul ureei s-a majorat cu peste 40% de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea avea efecte în lanț asupra piețelor agricole și asupra prețurilor alimentelor la nivel global.