Șantajul lui Putin cu gazul nu mai trece! Republica Moldova a cumpărat în regim de test metan din Grecia

Republica Moldova va cumpăra în regim de test gaze din Grecia – 24 MWh (aproximativ a 2250 metri cubi) de gaze naturale, câte 1 MW pe oră. Aceste gaze vor fi livrate prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău și transmise operatorului de gaze Moldovagaz, anunță Energocom.

Prețul este de 45 de euro/ MWh (ceea ce constituie circa 477 de euro pentru 1000 de metri cubi), însă acesta nu include costurile de transport și alte cheltuieli logistice. Pentru comparație, pe 31 martie Energocom a procurat de pe Bursa Română de Mărfuri, la fel în calitate de test, 1 MWh cu echivalentul a 48,82 euro.

„Scopul achiziției din Grecia este de a vedea cum funcționează lanțul logistic: rezervarea capacităților în fiecare țară prin care vor tranzita gazele – Grecia, Bulgaria, România – , nominalizările de către operatorii sistemului de transport la fiecare punct de intrare și ieșire, toate pentru a se evita eventuale riscuri financiare în cazul unor cantități mai mari”, mai spune traiderul de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

De asemenea, compania a cumpărat 1 MW de energie electrică pentru astăzi de la operatorul bulgar Nomad, la prețul de 100 euro, care la fel nu include cheltuieli de transport și alte costuri procedurale. Astfel, Energocom vrea să testeze noua rută și modul cum funcționează operațiunile logistice. Până acum Republica Moldova a importat energie electrică din România și Ucraina.

Republica Moldova re încheiat un contract de livrare a gazelor cu concernul rus Gazprom, însă acesta a redus din octombrie anul trecut volumul de gaze livrat țării noastre la 5,7 milioane metri cubi pe zi. În consecință Chișinăul a redirecționat toată cantitatea centralei de la Cuciurgan în schimbul energie electrice la un preț de 66 USD MW/h. Or, Moscova folosește arma energetică pentru a șantaja Republica Moldova.

#gaz #import #Grecia #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a continuat să crească în 2026. La sfârșitul lunii august, soldul datoriei de stat a ajuns la 147,73 miliarde de lei, cu 14,95 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut, arată datele Ministerului Finanțelor.

Raportat la nivelul de aproximativ 132,8 miliarde de lei înregistrat la finele anului 2025, creșterea din primele opt luni ale anului reprezintă circa 11,3%. Datoria ajunge astfel la aproximativ 38,1% din PIB-ul prognozat pentru 2026, estimat de autorități la 388 miliarde de lei.

Astfel, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă sunt scadente în decurs de un an, în condițiile în care plafonul stabilit este de maximum 90%. Totodată, ponderea datoriei de stat cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 62,5%, peste limita de 60% prevăzută de program.

Asta înseamnă o expunere mai mare atât la riscul de refinanțare, cât și la evoluția dobânzilor. În același timp, ponderea datoriei care ajunge la scadență în următoarele 12 luni este de 33,7% din total, foarte aproape de plafonul de 35%. Maturitatea medie a datoriei rămâne însă peste pragul minim stabilit, la 7,7 ani.

Datele Ministerului Finanțelor arată și o schimbare în structura datoriei externe. La 31 august, aceasta se ridica la 5,18 miliarde de dolari, comparativ cu 4,81 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 369 milioane de dolari, sau 7,7%.

Mai mult, ponderea datoriei externe cu dobândă flotantă a urcat de la 49,7% la sfârșitul lui 2025 la 54,4% în august 2026, în timp ce partea cu dobândă fixă a coborât la 45,6%.

August a fost și luna cu cea mai mare finanțare netă din seria lunară prezentată de Ministerul Finanțelor. Statul a atras surse de finanțare de aproape 9 miliarde de lei, a efectuat rambursări de 4,18 miliarde de lei și a încheiat luna cu o finanțare netă pozitivă de 4,82 miliarde de lei. Pentru comparație, în iunie finanțarea netă fusese negativă, de minus 727 milioane de lei.

Pe piața internă, băncile continuă să fie principalii deținători ai valorilor mobiliare de stat, în timp ce prezența investitorilor străini rămâne aproape simbolică. Nerezidenții dețin doar 0,03% din totalul VMS aflate în circulație.

#datorie #bani #finanțe