De ce fug companiile aeriene din Moldova?! Adina Vălean: Situația de siguranță în această regiune este puțin delicată

Situația de siguranță în această regiune este puțin delicată. Știm foarte bine că Republica Moldova a făcut eforturi pentru a menține un culoar de aviație sigur, astfel încât să nu piardă conectivitatea aeriană, a declarat, omisarul european, Adina Vălean aflată într-o vizită la Chișinău.

„Deciziile companiilor din diverse motive, comerciale sau de siguranță nu pot fi judecate sau influențate de către autoritățile Europene. Trebuie să existe un dialog și să se ajungă la cele mai bune soluții atât pentru pasageri cât și pentru companiile respective. Sper ca lucrurile să se îmbunătățească în timp și printr-un dialog al autorităților cu companiile să se identifice care ar determina afectarea conectivității și al operațiunilor. Pot fi depășite dacă sunt discutate”, a punctat Vălean.

La sfârșitul lunii aprilie BANI.MD a scris despre Fly One care anunța că își reînregistrează avioanele în România și Armenia din cauza percepției riscului de securitate.

În martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, compania low cost Wizz Air a decis să își suspende zborurile din Chișinău spre 13 orașe din Austria, Germania, italia, Ungaria, Cehia, Spania și Marea Britanie. Pasagerii moldoveni pot folosi drept alternativă Aeroportul Iași.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aeriene #avioane #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), condusă de Mihai Daraban, a anunțat vineri sprijinul pentru inițiativa prim-ministrului Marcel Ciolacu de a relua construcția canalului navigabil Dunăre-București. Această legătură strategică între Capitală și Portul Constanța, precum și alte orașe europene de pe Dunăre, revine în actualitate, în contextul războiului din Ucraina.

Proiectul canalului București-Dunăre, început în 1986, a fost finalizat în proporție de 60% până în 1989. Nicolae Ceaușescu și-a dorit finalizarea rapidă a lucrărilor, mobilizând unități de construcție din întreaga țară, cu excepția Bucureștiului, unde forța de muncă era concentrată pe șantierul Casei Poporului.

După Revoluție, muncitorii au abandonat utilajele pe șantier și s-au întors acasă, lăsând în urmă echipamente importate recent din Cehoslovacia și URSS, multe dintre acestea fiind ulterior vândute la fier vechi. Inginerul Chiriac Avădanei, care a proiectat „Magistrala Albastră“, a exprimat frustrarea față de abandonarea canalului, subliniind că proiectul nu a fost doar un moft comunist, ci avea rădăcini istorice datând din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, primul proiect fiind realizat în 1882.

Realizarea canalului București-Dunăre ar crea o rută de transport ecologică, mult mai puțin poluantă decât transportul feroviar sau rutier. De asemenea, ar permite irigarea a 150.000 de hectare de teren. Prin acest canal, Bucureștiul ar deveni un port la Dunăre, conectat direct cu orașe precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt și Rotterdam.

Chiriac Avădanei estimează că finalizarea investiției ar necesita cinci ani de lucrări. CCIR susține că acest proiect ar aduce multiple avantaje economice și logistice, subliniind importanța lui strategică pentru dezvoltarea României și integrarea sa în rețelele de transport europene.