O companie aeriană din Moldova își mută avioanele în România din risc de securitate: „Nu plecăm din piață”

Fly One anunță că se extinde în Republica Moldova, însă din cauza percepției riscului de securitate compania este nevoită să-și reînregistreze avioanele în România, a declarat pentru BANI.MD, președintele Consiliului de administrație, Vladimir Cebotari.

„Ca flotă suntem nevoiți să facem o relocalizare a avioanelor, din cauza constrângerilor posibilelor acțiuni violente din Republica Moldova. Am reînregistrat avioanele în România și Armenia. Acest lucru nu va afecta pasagerii din Republica Moldova. Or, din cauza situației cu riscul de securitate am pierdut mai multe avioane, care au fost retrase de companiile de leasing. Am negociat cu alte companii”, a punctat Cebotari.

Fly One este o companie aeriană privată cu o flotă de 12 avioane. Este cea mai mare ca mărime companie avia din Republica Moldova. Fondată în anul 2015, compania are în prezent printre asociaţi pe Maria Cebotari (40%), soţia lui Vladimir Cebotari fost ministru al Justiției pe timpul guvernării democrate. Alte 40% le deține Tudor Carabadjac, iar câte 10% sunt deținute de Mariana Tăbuică, sora lui Cebotari și Mircea Maleca, fost șef la Autoritatea de Aeronautică Civilă.

În prezent, FLYONE operează zboruri către 20 destinații, 11 curse regulate și 7 curse charter: Frankfurt, Tel Aviv, Sankt Petersburg, Londra, Moscova, Parma, Verona, Dublin, Paris, Istanbul, Kiev, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Bodrum, Tivat, Hurghada, Marsa Alam.

În martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, compania low cost Wizz Air a decis să își suspende zborurile din Chișinău spre 13 orașe din Austria, Germania, italia, Ungaria, Cehia, Spania și Marea Britanie. Pasagerii moldoveni pot folosi drept alternativă Aeroportul Iași.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fly One #avioane #securitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.

#valută #euro #populație