Mutare neașteptată a Europei în Marea Neagră: Proiectul de 1.100 de kilometri ce dă o lovitură Rusiei

Odată cu începerea invaziei ordonate de Vladimir Putin în Ucraina, amenințările hibride din partea Moscovei la adresa tuturor țărilor de pe bătrânul continent, în domenii critice, au crescut foarte mult. De aceea, UE plănuiește să realizeze un proiect important în Marea Neagră, un cablu de internet submarin, pe o lungime de 1.100 de kilometri și care va lega statele membre de zona Caucaz.

Cablul de internet va costa 45 de milioane de euro și îți propune să reducă ”dependența regiunii de conectivitatea prin fibră optică care tranzitează prin Rusia”, potrivit FT.
Pe fondul preocupărilor tot mai mari cu privire la vulnerabilitățile infrastructurii de transmitere a datelor la nivel mondial. Uniunea Europeană va construi un cablu de internet submarin, care va lega Bulgaria de Georgia, reducând dependența de liniile care traversează Rusia.

UE și Georgia au identificat împreună necesitatea cablului de internet prin Marea Neagră în 2021 pentru a îmbunătăți conectivitatea digitală a Georgiei. Totuși, războiul din Ucraina a dat un plus de impuls proiectului, având în vedere necesitatea de a evita bazarea pe „conexiuni care nu sunt sigure sau stabile”, a spus o persoană care cunoaște propunerea.

Cablurile de internet au fost analizate din cauza preocupărilor globale legate de spionaj, deoarece liniile terestre și stațiile unde cablurile submarine ajung la țărm sunt considerate vulnerabile la interceptări de către guverne, hackeri și hoți.

Preocupările cu privire la sabotarea intenționată a cablurilor submarine și a altor infrastructuri maritime au crescut, de asemenea, de la exploziile multiple pe gazoductele Nord Stream în septembrie anul trecut, despre care presa a raportat recent o legătură cu navele rusești. Două cabluri în largul coastei Norvegiei au fost tăiate în 2021 și 2022, stârnind îngrijorări cu privire la atacurile rău intenționate.

Reinhard Bütikofer, europarlamentar și președinte al delegației Parlamentului european pentru China, a declarat că Rusia și-a semnalat disponibilitatea de a viza infrastructura sensibilă. „Din punct de vedere al rușilor, dacă vor să provoace daune Uniunii Europene, țintirea proiectelor de infrastructură ar fi o opțiune pentru un regim care nu respectă absolut dreptul internațional”, a spus el.

Aproximativ 99% din traficul de internet intercontinental – date, mesaje, e-mailuri și apeluri video – este transmis prin mai mult de 400 de cabluri submarine active care se întind pe 1,4 milioane km. Cablurile terestre subterane transportă date și la nivel internațional.

Rusia este una dintre multiplele rute prin care pachetele de date se deplasează între Asia și Europa și este parte integrantă a conectivității în unele părți ale Asiei și Caucazului, ceea ce a stârnit îngrijorarea unor politicieni cu privire la dependența excesivă de națiune pentru conectivitate.
David McAllister, europarlamentar și președinte al comisiei de afaceri externe a Parlamentului European, a declarat că cablul Mării Negre este un „proiect emblematic” și o prioritate regională pentru bloc, având în vedere că „fără [cablurile de internet] nu ar exista videoconferințe, nicio cercetare și fără platforma de filme Netflix” „și rușii știu asta”.
Proiectul cablului Mării Negre face parte din inițiativa Global Gateway a Comisiei Europene. Acesta își propune să ofere țărilor în curs de dezvoltare o alternativă la finanțarea strategică largă de la Beijing a infrastructurii fizice și digitale din întreaga lume, cunoscută sub numele de inițiativa Belt and Road și, respectiv, inițiativa Digital Silk Road.

Banca Europeană de Investiții a propus un grant de 20 de milioane de euro pentru proiectul cablului Mării Negre. Proiectul, numit Kardessa, va conecta Ucraina de Bulgaria, Turcia și Georgia și va continua apoi pe uscat până în Armenia, Kazahstan și mai departe în Asia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cablu #internet #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.