Mutare neașteptată a Europei în Marea Neagră: Proiectul de 1.100 de kilometri ce dă o lovitură Rusiei

13 Mai 2023, 04:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Mai 2023, 04:26 // Actual //  bani.md

Odată cu începerea invaziei ordonate de Vladimir Putin în Ucraina, amenințările hibride din partea Moscovei la adresa tuturor țărilor de pe bătrânul continent, în domenii critice, au crescut foarte mult. De aceea, UE plănuiește să realizeze un proiect important în Marea Neagră, un cablu de internet submarin, pe o lungime de 1.100 de kilometri și care va lega statele membre de zona Caucaz.

Cablul de internet va costa 45 de milioane de euro și îți propune să reducă ”dependența regiunii de conectivitatea prin fibră optică care tranzitează prin Rusia”, potrivit FT.
Pe fondul preocupărilor tot mai mari cu privire la vulnerabilitățile infrastructurii de transmitere a datelor la nivel mondial. Uniunea Europeană va construi un cablu de internet submarin, care va lega Bulgaria de Georgia, reducând dependența de liniile care traversează Rusia.

UE și Georgia au identificat împreună necesitatea cablului de internet prin Marea Neagră în 2021 pentru a îmbunătăți conectivitatea digitală a Georgiei. Totuși, războiul din Ucraina a dat un plus de impuls proiectului, având în vedere necesitatea de a evita bazarea pe „conexiuni care nu sunt sigure sau stabile”, a spus o persoană care cunoaște propunerea.

Cablurile de internet au fost analizate din cauza preocupărilor globale legate de spionaj, deoarece liniile terestre și stațiile unde cablurile submarine ajung la țărm sunt considerate vulnerabile la interceptări de către guverne, hackeri și hoți.

Preocupările cu privire la sabotarea intenționată a cablurilor submarine și a altor infrastructuri maritime au crescut, de asemenea, de la exploziile multiple pe gazoductele Nord Stream în septembrie anul trecut, despre care presa a raportat recent o legătură cu navele rusești. Două cabluri în largul coastei Norvegiei au fost tăiate în 2021 și 2022, stârnind îngrijorări cu privire la atacurile rău intenționate.

Reinhard Bütikofer, europarlamentar și președinte al delegației Parlamentului european pentru China, a declarat că Rusia și-a semnalat disponibilitatea de a viza infrastructura sensibilă. „Din punct de vedere al rușilor, dacă vor să provoace daune Uniunii Europene, țintirea proiectelor de infrastructură ar fi o opțiune pentru un regim care nu respectă absolut dreptul internațional”, a spus el.

Aproximativ 99% din traficul de internet intercontinental – date, mesaje, e-mailuri și apeluri video – este transmis prin mai mult de 400 de cabluri submarine active care se întind pe 1,4 milioane km. Cablurile terestre subterane transportă date și la nivel internațional.

Rusia este una dintre multiplele rute prin care pachetele de date se deplasează între Asia și Europa și este parte integrantă a conectivității în unele părți ale Asiei și Caucazului, ceea ce a stârnit îngrijorarea unor politicieni cu privire la dependența excesivă de națiune pentru conectivitate.
David McAllister, europarlamentar și președinte al comisiei de afaceri externe a Parlamentului European, a declarat că cablul Mării Negre este un „proiect emblematic” și o prioritate regională pentru bloc, având în vedere că „fără [cablurile de internet] nu ar exista videoconferințe, nicio cercetare și fără platforma de filme Netflix” „și rușii știu asta”.
Proiectul cablului Mării Negre face parte din inițiativa Global Gateway a Comisiei Europene. Acesta își propune să ofere țărilor în curs de dezvoltare o alternativă la finanțarea strategică largă de la Beijing a infrastructurii fizice și digitale din întreaga lume, cunoscută sub numele de inițiativa Belt and Road și, respectiv, inițiativa Digital Silk Road.

Banca Europeană de Investiții a propus un grant de 20 de milioane de euro pentru proiectul cablului Mării Negre. Proiectul, numit Kardessa, va conecta Ucraina de Bulgaria, Turcia și Georgia și va continua apoi pe uscat până în Armenia, Kazahstan și mai departe în Asia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Oct. 2026, 17:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 17:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.