Sete de bani! Creditarea crește cu aproape 12% – moldovenii se împrumută din nou masiv

În luna septembrie 2025, băncile din Republica Moldova au acordat credite noi în valoare totală de 7,23 miliarde lei, în creștere cu 11,7% față de luna august, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Majoritatea împrumuturilor – 71,8% din total – au fost oferite în monedă națională, în sumă de 5,19 miliarde lei, cu 9,5% mai mult față de luna precedentă. Cea mai mare cerere s-a înregistrat pentru creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au reprezentat 55,2% din total, iar 35,9% din totalul creditelor au fost acordate persoanelor juridice.

Rata medie nominală la creditele noi în lei a scăzut ușor, cu 0,03 puncte procentuale, ajungând la 9,35%, iar cea la creditele în valută s-a diminuat cu 0,18 p.p., până la 5,16%.

În luna septembrie, persoanele fizice au contractat credite în valoare de 2,48 miliarde lei, în creștere modestă, cu 0,6% față de august. Din acest total, 60,2% au fost credite de consum, iar 39,4% – credite imobiliare, ambele fiind acordate preponderent în moneda națională.

Rata medie la creditele de consum în lei s-a redus ușor, la 11,07%, în timp ce rata la creditele imobiliare a crescut ușor, la 8,21%. Cele mai multe credite de consum – 1,33 miliarde lei – au fost acordate pe termene de 2–5 ani.

În ceea ce privește mediul de afaceri, persoanele juridice au contractat în septembrie 4,66 miliarde lei, în creștere cu 18% față de luna precedentă. Societățile comerciale nefinanciare au fost principalii beneficiari, cu 91,9% din totalul creditelor acordate persoanelor juridice, adică aproape 60% din totalul creditelor noi.

Rata medie la creditele acordate companiilor în moneda națională a fost de 8,75% (+0,04 p.p.), iar la cele în valută – 5,16% (-0,18 p.p.).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #credite #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun