Cât gaz va cumpăra Energocom de pe platforma unică de achiziție a gazelor din UE

Energocom SA a solicitat oferte de cumpărare pe Platforma unică de achiziție gaze a UE volume de 5.000 MWh/lunar, în total 60.000 MWh (echivalentul a 5,6 milioane metri cubi de gaz), acesta fiind volumul minim admis de platformă, cu scopul de a testa funcționarea acesteia. Prețurile primite la solicitarea Energocom cu livrare la punctul de livrare virtual din Republica Moldova se bazează pe cotația TTF.

Energocom spune că va căuta în continuare cele mai bune opțiuni pentru a achiziționa gaze naturale la momentul oportun și la cele mai competitive prețuri pentru consumatorii din Republica Moldova.

Companiile energetice din bloc și alte țări participante – Ucraina, Moldova, Georgia și statele din Balcanii de Vest – au depus până săptămâna trecută oferte de 11,6 miliarde de metri cubi (bcm) pe platforma AggregateEU, în timp ce oferta furnizorilor ce au participat la prima rundă a fost de 13,4 miliarde metri cubi.

Consumul anual de gaze al Republicii Moldova este de 1,2 miliarde metri cubi, iar cei mai mari consumatori sunt populația și întreprinderile termoenergetice din Chișinău și Bălți.

În emisiunea de marți de la RLive, ministrul Energiei, Victor Parlicov spunea că tariful la gaz pentru populație va fi între 10 și 20 de lei față de 29,27 de lei metrul cub cât este în prezent. „Republica Moldova așteaptă cel mai bun preț pentru a achiziționa gaz pentru sezonul de încălzire”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #gaz #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O aeronavă a companiei HiSky, controlată de pilotul moldovean, Iulia Scorpan, cu destinația Hurghada (Egipt), s-a întors duminică seara pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din București, după ce la bord a fost semnalată activarea unui senzor de presurizare. La sol au fost mobilizate echipe de intervenție, conform procedurilor standard.

Potrivit informării oficiale, avionul decolase la ora 19:19, iar problema a fost detectată la aproximativ 30 de minute de la decolare. La bord se află 180 de pasageri și 6 membri ai echipajului.

Pilotul Cezar Osiceanu a explicat că depresurizarea este un scenariu critic prevăzut în checklisturile de avarie și poate fi de două tipuri lentă sau rapidă.

„Depresurizarea lentă poate conduce la catastrofe precum cea a avionului companiei grecești Helios, când hipoxia puternică a împiedicat echipajul să mai reacționeze”, a precizat Osiceanu.

Acesta a adăugat că, în cazul avionului Airbus A320 operat de HiSky, estimarea preliminară indică o depresurizare rapidă produsă la nivelul de zbor 340–370 (aproximativ 11.000–12.000 metri), situație care poate provoca instalarea rapidă a hipoxiei la altitudini mari.

Arafat: „Ne așteptăm la o aterizare fără probleme”
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a declarat că decizia de revenire la Otopeni a fost una preventivă și conformă procedurilor de siguranță.

„Ne așteptăm ca aterizarea să fie fără probleme, avem forțe mobilizate, aceasta fiind procedura”, a spus Arafat.

El a precizat că aeronava a coborât deja la o altitudine la care presurizarea nu mai este necesară și că, până în prezent, nu există informații despre pasageri care ar avea nevoie de îngrijiri medicale. Mai multe spitale din București au fost totuși alertate preventiv.

Conform Aeroportului Otopeni, aeronava survolează zona pentru reducerea greutății și pregătirea aterizării în condiții optime, manevră estimată să dureze aproximativ o oră.
Autoritățile subliniază că mobilizarea amplă de la sol face parte din procedurile standard de siguranță și nu indică neapărat existența unei situații critice la bord.

#Otopeni #avarie #avion