Air Moldova înglodată în datori și fără avioane! Ce urmează după inițierea planului de restructurare

18 Mai 2023, 11:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Mai 2023, 11:03 // Actual //  bani.md

La începutul lunii mai Air Moldova declara că își suspendă zborurile și depune cererea în instanță pentru aprobarea planului de restructurare.

În data de 12 mai cererea companiei a fost admisă de instanța de judecată. „Astfel, operatorul aerian va avea la dispoziție două luni pentru a negocia un plan al procedurii accelerate de restructurare cu toți creditorii. Acesta va trebui să conțină măsurile speciale care vor fi întreprinse pentru salvarea companiei și achitarea datoriilor față de toți creditorii”, explică avocata Olga Secrieru de la Legal Life.

Potrivit ei, unul dintre cele mai importante efecte ale primirii cererii este suspendarea executărilor silite față de compania aeriană, adică timp de 2 luni nici un creditor nu va putea solicita restituirea datoriilor, chiar și prin aplicarea sechestrelor de către executor judecătoresc.

„În cazul în care după expirarea a 2 luni, negocierile cu creditorii eșuează și nu se aprobă niciun plan, Air Moldova va fi obligată să depună CERERE DE INTENTARE A PROCESULUI DE INSOLVABILITATE față de propria identitate juridică, iar fiecare creditor/pasager va avea dreptul să se alăture la această cerere, prin depunerea unei cereri în instanța de judecată”, a punctat Secrieru.

Deci, după cum spune avocata, fiecare pasager, care trebuie să-și primească banii înapoi de la compania aeriană Air Moldova, va avea dreptul să participe la negocierea planului procedurii accelerate de restructurare. Este important  ca fiecare pasager să analizeze efectele planului, or, în caz contrar, compania aeriană nu va putea achita datoriile față de creditori.

BANI.MD a scris anterior citând surse din interiorul companiei că Air Moldova ar avea datorii de peste 2 miliarde de lei față de furnizori și ele continuă s crească. Doar față de Euro Control – organizația responsabilă de securitatea zborurilor, Air Moldova ar avea datorii de 2 milioane de euro.

Compania ar întâmpina dificultăți la închirierea avioanelor din cauza sancțiunilor. Deși au parteneri în România, aceștia au refuzat să le ofere avioane.

Air Moldova a fost privatizată în toamna anului 2018 cu 50 de milioane de lei, de Civil Aviation Group, o companie fondată de doi moldoveni și compania românească Blue Air. Ultima se va retrage, însă, la nici-un an de la privatizare în condiții suspecte, cota de 49% fiind preluată de Dzintars Pomers din Letonia.

Valoarea tranzacției depășea 1,2 miliarde de lei (circa 61,5 milioane euro), dintre care 50 milioane de lei au fost transferate la bugetul de stat, restul sumei reprezintau datoriile companiei Air Moldova, pe care investitorul s-a obligat să le achite în decurs de trei ani.

În prezent, AirMoldova ar fi controlată de fugarul Ilan Șor prin companii interpuse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.