Țara europeană unde va fi mai ușor să obții cetățenia: ”Vrem ca oamenii să poată contribui”

Ministerul german de Interne a publicat un proiect de lege menit să faciliteze acordarea cetăţeniei, în condiţiile în care Berlinul încearcă să stimuleze migraţia şi să deschidă piaţa muncii în cea mai mare economie a Europei, relatează Reuters.

Proiectul propune opţiunea cetăţeniei multiple şi reduce anii de rezidenţă necesari înainte de naturalizare la cinci sau trei ani, faţă de opt ani cât era până acum.

De asemenea, cerinţele privind limba germană pentru obţinerea cetăţeniei ar fi mai puţin riguroase pentru membrii aşa-numitei generaţii „Gastarbeiter”, mulţi dintre ei turci, care au venit în Germania în anii 1950 şi 1960 ca lucrători migranţi.

„Vrem ca oamenii care au devenit parte a societăţii noastre să poată contribui la modelarea democratică a ţării noastre”, a declarat ministrul de interne Nancy Faeser, adăugând că exemplele din ţări precum Canada arată că această perspectivă este crucială pentru a atrage muncitorii calificaţi de care Germania are nevoie.

Anul trecut, guvernul german a convenit asupra unor planuri de reformare a legislaţiei privind imigraţia, în timp ce Berlinul încearcă să deschidă piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii din afara Uniunii Europene, atât de necesari pentru a ocupa sute de mii de locuri de muncă vacante în sectoare precum gastronomia şi îngrijirea copiilor, IT şi energii regenerabile.

La sfârşitul anului 2021, aproximativ 72,4 milioane de persoane cu cetăţenie germană şi 10,7 milioane cu cetăţenie străină locuiau în Germania, dintre care 5,7 milioane se aflau în Germania de cel puţin 10 ani.

Proiectul de lege este contestat însă atât în rândul coaliţiei de guvernare, cât şi de către partidul conservator de opoziţie, care afirmă că această legislaţie ar putea încuraja migraţia ilegală, eliminând în acelaşi timp stimulentele pentru ca migranţii să se integreze pe deplin în societatea germană.
Proiectul spune că oricine doreşte să fie naturalizat în Germania trebuie să se angajeze faţă de valorile unei societăţi libere, care includ demnitatea şi egalitatea tuturor oamenilor. „Oricine nu împărtăşeşte aceste valori sau chiar acţionează contrar acestora nu poate deveni cetăţean german”, se arată în proiect.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #cetățenie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.