Ungurii, care au o bancă în Moldova, și-au scos la vânzare OTP Bank România

OTP Bank România, controlată de grupul maghiar OTP Bank, a fost scoasă la vânzare, au afirmat surse din piața bancară pentru Economedia.

Banca a confirmat că ia în calcul vânzarea OTP Bank România, testează piața, proces estimat să dureze câteva luni şi, în cazul succesului licitaţiei, posibilul acord de vânzare ar fi semnat în aproximativ un an.

„În ultimii patru ani, OTP Bank România și-a dublat dimensiunea, și-a sporit cu 50% numărul de clienți, a implementat numeroase inițiative, cu precădere în zona de digitalizare și a creat o cultură agilă, orientată spre client. În paralel cu strategia de creștere organică a băncii, Grupul OTP a decis extinderea gamei de opțiuni strategice ale OTP Bank România prin testarea pieței în vederea unei posibile vânzări a băncii”, arată un comunicat oficial al OTP Bank România.

OTP Bank estimează că procesul de vânzare este estimat să dureze câteva luni și, în cazul succesului licitației, posibilul acord de vânzare ar fi semnat în aproximativ un an.

„Acest demers nu influențează operațiunile curente, inclusiv atribuțiile și activitatea zilnică a angajaților băncii și nici obiectivele de vânzări ale OTP Bank România”, mai arată banca.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Grupul OTP controlează banca cu același nume și în Republica Moldova, care este o bancă sistemică. În 2019, OTP a intrat pe piaţa Republicii Moldova, preluând pachetul majoritar al Mobiasbancă de la grupul francez Societe Generale. OTP este a patra bancă ca mărime din Republica Moldova cu active de circa 18,7 miliarde lei (aproximativ 940 milioane euro) la finele lunii martie 2023.

OTP, cea mai mare instituție bancară din Ungaria. Cu o cotă de 8,57% (8,85% drepturi de vot), cel mai mare acționar al OTP este compania petrolieră MOL din Ungaria (la care statul deține 25,2%), una dintre cele mai mari din regiune.

Al doilea acționar ca mărime al OTP este firma Kafijat Ltd cu 7,79% (7,86% drepturi de vot), controlată de miliardarul rus Megdet Rahimkulov. Acesta în epoca sovietică și apoi anii 90 ai secolului XX a fost șeful filialei Gazprom din Ungaria, de unde și provine o mare parte din averea sa de circa 1,8 miliarde de dolari.

#OTP Bank #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.