Preţul gazelor naturale în Europa a scăzut la cel mai redus nivel de la mijlocul lui 2021

Preţul gazelor naturale în Europa a scăzut la cel mai redus nivel de la mijlocul lui 2021, ceea ce ajută la inversarea unei tendinţe de explozie a inflaţiei şi constituie o veste bună pentru consumatori, transmite platforma Bloomberg, citată de Agerpres.

La hub-ul de gaze de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru Europa, cotaţiile futures la gaze au scăzut timp de opt săptămâni la rând şi sunt sub 25 de euro pentru un un Megawatt-oră, cel mai redus nivel de după luna mai 2021.

Reducerea cu două treimi a cotaţiilor futures la gaze în acest an a slăbit nu doar presiunile la adresa bugetelor gospodăriilor dar a subminat şi una pârghiile de care dispune preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi anume capacitatea de a reduce livrările de gaze către Europa.

În condiţiile în care unii traderi susţin că, pe termen scurt, preţurile ar putea ajunge chiar şi în teritoriul negativ în vara acestui an, imaginea este complet diferită de cea din luna mai a anului trecut. Atunci cotaţiile futures erau de patru ori mai mari decât cele din prezent iar ţările europene au fost forţate să revină la producţia de electricitate pe bază de cărbune, pentru a putea asigura furnizarea de electricitate după ce Rusia a redus semnificativ livrările de gaze.

Creşterea importurilor de gaze naturale lichefiate pentru înlocuirea livrărilor ruseşti a ajutat la reducerea cotaţiilor, precum şi vremea relativ blândă din timpul iernii, care a făcut ca regiunea să nu recurgă prea mult la rezervele de gaze din depozite. În prezent gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa este de aproape 67%, peste media multianuală de aproximativ 50% pentru acest moment al anului. În cazul Germaniei, gradul de umplere a depozitelor de gaze este de 73%, arată datele furnizate de Gas Infrastructure Europe.

Un alt factor este încetinirea activităţii economice, care a jucat un rol important prin diminuarea consumului de energie. Revenirea economiei chineze a pierdut din elan, sectorul manufacturier european este în criză iar Germania a intrat în recesiune în primul trimestru.

În plus, Europa a făcut progrese cu construirea de noi capacităţi regenerabile. Noile parcuri fotovoltaice şi eoliene precum şi condiţiile meteo favorabile au ajutat la reducerea necesarului de gaze naturale pentru producţia de electricitate în acest an.

Scăderea preţului gazelor naturale “este o veste excelentă pentru Europa şi demonstrează că majorarea importurilor de gaze lichefiate, precum şi reducerea cererii, a ajutat la reechilibrarea rapidă a pieţei europene după ce Rusia a închis robinetul”, spune Georg Zachmann, analist la think tank-ul Bruegel.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #preturi #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.