Kosovo este un exemplu de cum sărăcia naşte ură şi hrăneşte monştr

05 Iun. 2023, 04:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iun. 2023, 04:32 // Actual //  bani.md

Violenţele interetnice din Ko­so­vo, atacarea trupelor de menţi­nere a păcii de acolo şi reacţia belicosă a preşedintelui sârb a adus din nou această mică ţară balcanică în atenţia Europei şi a Americii, dar şi a Rusiei şi Chinei.

Războaiele de epurare etnică din fosta Iugoslavie au fost sângeroase, iar seminţele lor rodesc din nou. Iar cum răz­boiul pornit de Rusia în Ucraina consumă resurse occidentale, creează incertitudini eco­nomice şi arată că pacea nu este ceva garantat, izbucnirea unui nou conflict în Balcani trebuie împiedicată. Dar care sunt mizele în Kosovo?

Sârbii kosovari au atacat şi rănit trupe de menţinere a păcii din UE şi Moldova care pro­tejau primării câştigate de primari albanezi în alegeri locale pentru municipalităţi cu majori­ta­te sârbă boicotate de sârbi – rata de partici­pare la vot nu a depăşit 4%. În Kosovo, popu­la­ţia majoritară este cea albaneză (aproape 95%), sârbii fiind minoritari (1,5%). Războiul din Kosovo din 1998-1999 s-a purtat între Ar­mata de eliberare kosovară pe de o parte şi ar­mata Republicii Federale Iugoslavia, net su­perioară ca număr de sol­daţi şi tehnică mili­tară, con­dusă de la Belgrad.

Iugoslavia cuprindea atunci Ser­bia şi Munte­ne­gru, iar koso­varii lup­tau pentru indepen­denţa faţă de Serbia. Războiul s-a terminat doar după ce avia­ţia NATO a bombar­dat Bel­gradul. Prin urma­re, resenti­men­tele sunt mari de toate păr­ţile, iar amintirea războiului a fost lăsată voit vie şi în Belgrad şi în Pris­tina. Bombardamentele NATO sunt şi astăzi considerate controver­sate, nejustificate, dar necesare.

De atunci, Serbia, nucleul fostei Iugoslavii, a devenit cea mai puternică economie din Bal­cani, iar Kosovo, nerecunoscut ca stat suveran de Belgrad, de Moscova şi alte câteva capitale, inclusiv din UE, nu s-a dezvoltat prea mult. Eco­nomia kosovară este una dintre cele mai sărace de pe continent. La o popu­laţie de sub 1,9 milioane de per­soane, salariul mediu net este echivalent cu 450 de euro pe lună. Salariul mediu brut este mai mic decât, spre exemplu, cel din Republica Moldova sau din Albania.

Una dintre cele mai mari companii, cel mai ma­re angajator privat şi principalul exportator al ţării este un producător de saltele de pat, Devolli Corporation. Celelalte exporturi majore sunt fierul vechi şi câteva metale industriale. Sectorul economic dominant este agricultura. Spre deosebire de Moldova, Kosovo are câteva autostrăzi care o leagă de vecini, ceea ce în mod normal ar reprezenta o atracţie pentru investitorii străini. Însă această ţară nu străluceşte la atragerea de investiţii străine. Fluxul investiţiilor străine di­recte a atins volumul maxim în 2007, anul de dinaintea declarării independenţei. În 2019, volumul era la un sfert, diferenţa de perfor­manţă putând fi explicată prin probleme politice şi persistenţa incertitudinilor.

Până când conflictul cu Serbia sprijinită de Rusia nu este rezolvat, niciun investitor mare nu va veni cu bani în Kosovo. Într-un studiu al Camerei Americane de Comerţ, în 2019 fluxul ISD-urilor din Kosovo a fost echivalent cu 3,6% din PIB. Comparat cu regiunea, este un nivel sub medie, dar nu cel mai mic. Aşa se întâmplă când investiţiile intră într-o ţară aproape fără PIB. Pentru România, o ţară mult mai mare şi cu o economie mai dezvol­tată, indicatorul este de 2,5% din PIB. Croaţia şi Bosnia ar fi la coada clasamentului, investi­ţiile echivalând cu 1,9% din PIB.

Serbia este campioana – 8,3% din PIB. Dar Serbia joacă după propriile reguli, nefiind stat membru al UE. În 2020, cele mai multe investiţii au venit din Germania, Elveţia (in­ter­medierile financiare şi imobiliarele sunt prin­tre principalele ţinte ale investiţiilor) şi Turcia. Nu este un secret că economia depinde de banii pe care îi trimit acasă kosovarii care muncesc în străinătate. UE participă cu pro­iecte de zeci de milioane de euro pentru dez­voltarea infrastructurii şi utilităţilor de bază. Nici SUA nu lipsesc din ecuaţie.

Anul trecut, o agenţie guvernamentală a­me­ricană a încheiat cu Pristina un acord de 237 mi­lioane dolari pentru dezvoltarea sec­toru­lui e­ner­getic. Iar acesta este unul din sec­toarele unde lipsa de bani se simte cel mai mult. Producţia in­suficientă de energie, dată de două termocen­tra­le din era iugoslavă, paralizează periodic ac­ti­vitatea economică şi socială, iar în timpul cri­zei de energie din UE a fost cel mai rău. În Pris­tina, un oraş cu 200.000 de locuitori, autorităţile întrerupeau curentul timp de 120 de minute la fiecare 6 ore. Penuria de energie a căpătat di­men­siuni po­litice, iar pentru populaţie întreru­pe­rile de curent sunt încă o dovadă a sclerozei e­cono­mi­ce în care trăieşte de la izbucnirea răz­boiului cu Serbia, după cum scrie Bloomberg.
Pe acest fundal, cu o economie bolnavă, cu o populaţie nemulţumită şi cu apele geopolitice agitate de Serbia şi aliaţii ei Rusia şi Ungaria, guvernul kosovar şi-a intensificat retorica şi politicile naţionaliste, în timp ce Belgradul refuză cu încăpăţânare orice compromis care presupune un Kosovo independent, un rezultat fiind reizbucnirea violenţelor interetnice.

Un alt rezultat este creşterea dezamăgirii sau furiei populaţiei faţă de puterile occidentale şi, în unele zone cu etnici sârbi, a admiraţiei pentru Putin. Un Kosovo independent ar permite ţării să intre în organizaţiile euroatlantice, stingând astfel una din sursele de conflict din Balcani. Un Kosovo vulnerabil la conflicte etnice împiedică dezvoltarea economică, menţine instabilitatea şi dă putere regimurilor cu tendinţe naţionaliste şi autoritare, cum este cel de acum de la Belgrad.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Nov. 2025, 17:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2025, 17:33 // Actual //  Grîu Tatiana

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII