Condamnați la sărăcie! Fiecare al nouălea locuitor al țării este în sărăcie extremă

Stabilitate economică și contextul social are un impact considerabil asupra stării de sănătate. În pofida unor tendințe ale diminuării ratei sărăciei în 2014-2019, nivelul veniturilor populației în Republica Moldova rămâne cel mai scăzut comparativ cu țările din regiune, constată Ministerul Sănătății.

În anul 2020, rata sărăciei absolute a crescut la 26,8% față de 25,2% în anul 2019, iar rata sărăciei extreme a constituit 10,8% față de 10,7% în 2019, astfel, fiecare al nouălea locuitor al țării este în sărăcie extremă. Criza pandemică COVID-19, urmată de criza economică și cea energetică au aprofundat nivelul sărăciei, cei mai vulnerabili fiind familiile cu mulți copii, vârstnicii, persoanele cu dizabilitate, precum și persoanele din mediul rural.

Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

Sărăcia care macină Republica Moldova a alungat în străinătate circa un milion de moldoveni. Deși obținerea veniturilor mai mari a rămas principalul factor ce determină plecarea moldovenilor peste hotare, în ultimul timp crește ponderea altor motive care favorizează emigrarea, cum ar fi: obținerea unei educații mai bune (în special, a studiilor universitare sau postuniversitare) sau beneficierea de o infrastructură socială mai calitativă. Deși nu există cifre exacte, se estimează că numărul emigranților moldoveni ar putea constitui un milion de persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saracie #venituri #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va avea în curând un nou șef la Serviciul Vamal, a anunțat ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, în cadrul unei emisiuni la RLive. Rotaru a subliniat că poziția, deși atractivă din punct de vedere salarial, este complicată și vine cu numeroase provocări.

„Eu cred că în timp foarte scurt vom avea un nou șef la Serviciul Vamal. Este o poziție atractivă, dar nimeni nu vrea să vină. Este o poziție complicată. Dacă cineva îți creează iluzii că Serviciul Vamal, fiscul sau Ministerul de Finanțe că sunt domenii unde este foarte bine de lucrat, nu este chiar așa. Sunt domenii cu riscuri sporite, complicate care asigură securitatea economică a statului”, a explicat Rotaru.

Ministrul a evidențiat complexitatea funcționării vamale, menționând că activitatea vămii este continuă, 24 de ore pe zi, ceea ce implică provocări de securitate cibernetică și economică, precum și gestionarea eficientă a fluxurilor de la vamă. Rotaru a amintit că, în contextul începutului războiului din Ucraina, angajații vamali au muncit non-stop pentru a face față situației, răspunzând așteptărilor publicului.

„Dacă este cineva din public care vrea să-și asume această responsabilitate, să vină la vamă. Este destul de complicat. Trebuie să fim conștienți că trebuie să ne asumăm niște responsabilități pe care trebuie să le ducem până la capăt”, a punctat Rotaru.

Poziția de șef al Serviciului Vamal este esențială pentru asigurarea securității economice a statului și pentru implementarea eficientă a politicilor fiscale. Ministrul Finanțelor a făcut un apel către cei care sunt dispuși să își asume această responsabilitate să aplice, subliniind importanța acestui rol în contextul actual.

Igor Talmazan a demisionat de la Serviciul Vamal în data de 10 aprilie, în urma scandalui în care au fost documentați la Postul Vamal Aeroport șapte inspectori vamali bănuiți pentru fapte de corupție.