Condamnați la sărăcie! Fiecare al nouălea locuitor al țării este în sărăcie extremă

Stabilitate economică și contextul social are un impact considerabil asupra stării de sănătate. În pofida unor tendințe ale diminuării ratei sărăciei în 2014-2019, nivelul veniturilor populației în Republica Moldova rămâne cel mai scăzut comparativ cu țările din regiune, constată Ministerul Sănătății.

În anul 2020, rata sărăciei absolute a crescut la 26,8% față de 25,2% în anul 2019, iar rata sărăciei extreme a constituit 10,8% față de 10,7% în 2019, astfel, fiecare al nouălea locuitor al țării este în sărăcie extremă. Criza pandemică COVID-19, urmată de criza economică și cea energetică au aprofundat nivelul sărăciei, cei mai vulnerabili fiind familiile cu mulți copii, vârstnicii, persoanele cu dizabilitate, precum și persoanele din mediul rural.

Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

Sărăcia care macină Republica Moldova a alungat în străinătate circa un milion de moldoveni. Deși obținerea veniturilor mai mari a rămas principalul factor ce determină plecarea moldovenilor peste hotare, în ultimul timp crește ponderea altor motive care favorizează emigrarea, cum ar fi: obținerea unei educații mai bune (în special, a studiilor universitare sau postuniversitare) sau beneficierea de o infrastructură socială mai calitativă. Deși nu există cifre exacte, se estimează că numărul emigranților moldoveni ar putea constitui un milion de persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saracie #venituri #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Rusiei (BCR) a anunțat astăzi o scădere a ratei dobânzii de politică monetară de la 21% la 20%, marcând prima reducere din septembrie 2022. În ciuda acestei decizii, instituția a avertizat că va menține o politică monetară strictă pentru o perioadă extinsă, în efortul de a readuce inflația la ținta stabilită pentru anul 2026.

Presiunile pentru reducerea dobânzii au venit din partea guvernului și mediului de afaceri, iar miniștrii Finanțelor și Dezvoltării Economice, Anton Siluanov și Maxim Reșetnikov, au susținut public necesitatea unei relaxări.

Potrivit BCR, presiunile inflaționiste încep să scadă: inflația de bază a ajuns la 4,4% în aprilie, iar inflația anualizată, ajustată sezonier, a coborât la 6,2%. Cu toate acestea, majoritatea indicatorilor arată o inflație persistentă între 5,5% și 7,5%.

Economia rusă, deși în curs de răcire, rămâne supraîncălzită, cu cererea internă depășind în continuare capacitatea de producție. Regulatorul constată că politica monetară dură începe să afecteze cererea de credite, în special în sectorul de retail și credite de consum.

Pe piața muncii, șomajul rămâne la minime istorice, iar salariile cresc într-un ritm care depășește productivitatea muncii. Cu toate acestea, tot mai puține companii indică lipsa de personal, iar planurile de creștere a salariilor devin mai moderate.

Împrumuturile scad, economisirea rămâne ridicată
Activitatea de creditare rămâne „modestă”: creditul de consum este în declin, iar cel corporativ crește lent. Totodată, rușii continuă să economisească intens, în ciuda ușoarei scăderi a ratelor dobânzilor la depozite.

Deși decizia de reducere a dobânzii a fost anticipată de piețe, Banca Centrală a păstrat o atitudine neutră privind evoluțiile viitoare, fără a sugera clar noi reduceri.

Potrivit analiștilor, următoarea reducere ar putea avea loc pe 25 iulie, iar până la finalul anului rata ar putea ajunge la 14–19%, în funcție de evoluția inflației și a riscurilor geopolitice.