ANRE discută cu experții privind achiziția energiei electrice. Ce acțiuni s-au întreprins în săptămâna curentă

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat despre participarea reprezentanților săi în cadrul a două ședințe cu reprezentanți din extern, ce au vizat și subiecte ce țin de achiziția energiei electrice.

Potrivit ANRE, pe data de 19 mai 2021, Eugen Carpov, director al Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), a participat la Adunarea președinților autorităților de reglementare, membre ale Asociației Regionale a Reglementatorilor în domeniul Energetic (ERRA), care în acest an a avut loc în regim online.

Pe ordinea de zi a reuniunii au fost incluse mai multe subiecte, printre care privind acordurile de cumpărare a energiei electrice în regiune și impactul creșterii utilizării energiei regenerabile la nivel mondial. De asemenea, acest format al discuțiilor a oferit o oportunitate excelentă de informare reciprocă privind ultimele evoluții în domeniul de reglementare, dar și despre problemele existente în sectoarele electroenergetic și de gaze naturale.

La final, participanții au discutat aspecte ce țin de activitatea curentă a organizației și viitoarele programe care urmează să fie implementate în cadrul ERRA.

Totodată, în ziua următoare, pe data de 20 mai 2021, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a participat la a 19-a ședință internațională a experților din domeniul supravegherii energetice din cadrul statelor membre ale CSI. Echipa ANRE a fost condusă de Adrian Gorodenco, șef Departament supraveghere energetică.

Ședința a fost organizată de către serviciul de stat al Federației Ruse „ROSTEHNADZOR” cu participarea reprezentanților Republicii Moldova, Belarus, Azerbaidjan, Armenia, Tadjikistan, Uzbekistan și Kazahstan.

În cadrul ședinței au fost discutate mai multe subiecte și anume:

Organizarea activității de supraveghere energetică: experiențele naționale ale țărilor CSI și perspectivele;
Necesitatea armonizării progresive a documentelor normativ-tehnice cu privire la amenajarea și exploatarea instalațiilor electrice;
Dezvoltarea domeniului electroenergetic în vederea asigurării alimentării fiabile cu energie electrică a consumatorilor;
Îmbunătățirea sistemului de producere al întreprinderilor energetice utilizând instrumente moderne de digitalizare;
Sisteme și mijloace avansate de asigurare a siguranței personalului la efectuarea lucrărilor în instalațiile electrice.

În cadrul ședinței reprezentanții ANRE au prezentat progresele și activitățile desfășurate în anii precedenți, precum și ajustările cadrului legislativ și normativ efectuate drept urmare a angajamentelor asumate în cadrul Acordului de asociere cu UE și preluarea celor mai bune practici în domeniul supravegherii energetice.

„Majoritatea țărilor CSI au apreciat înalt progresele înregistrate de ANRE și au solicitat răspândirea acestor informații în cadrul structurilor și țărilor CSI, pentru un schimb activ de experiență în domeniu.”, se arată în cadrul unui comunicat de presă al ANRE.

#piața de energie electrica #Energie electrică #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.