Politico: SUA vor ca Europa să cumpere arme americane. UE are alte idei

17 Iun. 2023, 08:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Iun. 2023, 08:47 // Actual //  bani.md

La fiecare summit NATO, liderii europeni primesc un mesaj public clar din partea Washingtonului: creșterea cheltuielilor pentru apărare, relatează Politico.
În privat, există un alt mesaj la fel de clar: asigurați-vă că o mare parte din aceste cheltuieli suplimentare se duc pe arme americane.

Liderii europeni opun rezistență.
„Trebuie să dezvoltăm o bază tehnologică și industrială de apărare cu adevărat europeană în toate țările interesate și să desfășurăm echipamente pe deplin suverane la nivel european”, a declarat luna trecută președintele francez Emmanuel Macron la conferința GLOBSEC de la Bratislava.

Tensiunile actuale de la Bruxelles au în centru o întrebare, dacă noua politică de apărare la nivelul UE ar trebui să se limiteze la companiile din UE, o poziție promovată de Macron și de comisarul pentru piața internă, francezul Thierry Breton. Acest lucru confirmă suspiciunile din SUA cu privire la protecționismul european atunci când vine vorba de a permite companiilor americane să concureze pentru contractele UE.

„Planul nostru este de a sprijini direct, cu bani UE, efortul de a ne accelera industria de apărare, și asta pentru Ucraina și pentru propria noastră securitate”, a declarat Breton luna trecută.

Există un detaliu inconfortabil pentru susținătorii autonomiei strategice europene: când vine vorba de arme, Europa încă depinde de SUA, scrie politico.eu.

În timp ce companiile europene au o expertiză profundă în domeniul apărării, construind totul, de la avionul de luptă Rafale al Franței la tancul Leopard al Germaniei și sistemul de apărare aeriană portabil Piorun al Poloniei, amploarea industriei de armament din SUA, precum și inovația sa tehnologică, o fac atractivă pentru cumpărătorii europeni de arme.

Cel mai des întâlnit articol de mare valoare este avionul de luptă F-35 Joint Strike Fighter de la Lockheed Martin, la un cost de 80 de milioane de dolari fiecare. Există, de asemenea, o creștere imediată a cererii pentru articole gata de livrare, cum ar fi rachetele de umăr și proiectilele de artilerie.
„În urma invaziei Rusiei în Ucraina, statele europene vor să importe mai multe arme, mai repede”, se arată într-un raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).

Războiul din Ucraina a subliniat dominația industriei de apărare americane
O serie de țări europene cumpără rachete antitanc Javelin produse de Raytheon și Lockheed Martin. Polonia a semnat anul acesta un acord de 1,4 miliarde de dolari pentru achiziționarea a 116 tancuri M1A1 Abrams, precum și un alt acord de 10 miliarde de dolari pentru achiziționarea de sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate produse de Lockheed Martin. Slovacia cumpără avioane de luptă F-16, în timp ce România este în discuții pentru a cumpăra F-35.

Aceste acorduri produc temeri în Europa cu privire la posibilitatea de a se desprinde de furnizorii americani de apărare. De exemplu, Franța și Germania își fac griji cu privire la intențiile Spaniei, care, pe de o parte, se interesează de F-35 și, pe de altă parte, este partener în dezvoltarea avionului de luptă European Future Combat Air System.
Dar nevoia de a reaproviziona depozitele de armament și de a continua să expedieze material către Ucraina este urgentă, iar după decenii de contracție, industria de apărare a continentului se adaptează cu greu.
„Aliații și partenerii noștri europeni nu au mai experimentat niciodată așa ceva”, a declarat un înalt oficial al Departamentului american al Apărării, referindu-se la spasmul de cheltuieli provocat de invazia Rusiei. Oficialului i s-a acordat anonimatul pentru a discuta situația. „Ei nu au încă autoritățile de producție în domeniul apărării de care au nevoie [pentru a se mișca rapid] și ne-au studiat cu adevărat pentru a încerca să înțeleagă cum pot crește producția. Cred că învață multe de la noi.”

Pentru a ajuta Europa să ajungă acolo, Statele Unite au extins numărul de acorduri bilaterale de aprovizionare de securitate pe care le au cu parteneri străini de la invazia rusă, semnând noi acorduri cu Letonia, Danemarca, Japonia și Israel începând din octombrie. Acestea permit țărilor să vândă și să comercializeze mai rapid și mai ușor bunuri și servicii legate de apărare.

De asemenea, la sfârșitul lunii aprilie, administrația Biden a semnat un acord administrativ cu Uniunea Europeană pentru a stabili grupuri de lucru pe probleme legate de lanțul de aprovizionare, oferind în același timp ambelor părți un loc la masă în cadrul reuniunilor interne de la Agenția Europeană de Apărare și de la Pentagon.

Pe termen scurt, din cauza problemelor de capacitate și a voinței politice, este puțin probabil ca schimbarea retorică a cheltuielilor militare ale UE să aibă un impact semnificativ asupra politicii militare industriale americane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată drept o măsură de majorare a veniturilor angajaților, riscă să producă efectul invers, susține deputatul Ion Chicu. Potrivit acestuia, modificările pregătite la Legea nr. 270 cu privire la sistemul unitar de salarizare prevăd reducerea premiilor, schimbarea mecanismului de ajustare a salariilor și o creștere a fondului de remunerare care nu ar acoperi inflația acumulată.

Chicu afirmă că impactul financiar al noii legi este estimat la 4,7 miliarde de lei, raportat la un fond total de salarizare de 32,7 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor sale, creșterea ar reprezenta aproximativ 14%, sub nivelul inflației cumulate pe doi ani, despre care deputatul susține că va depăși 18%.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei. Raportat la fondul general de 32,7 miliarde, asta înseamnă o creștere cu 14%. Considerând că anul acesta majoritatea bugetarilor nu au beneficiat de majorări, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real”, a declarat parlamentarul.

O altă modificare criticată de Chicu vizează mecanismul de ajustare a salariilor. Potrivit deputatului, actuala raportare la inflația anuală ar urma să fie înlocuită cu un indicator legat de creșterea nominală a Produsului Intern Brut.

În opinia sa, această schimbare ar putea dezavantaja angajații din sectorul public în perioadele în care inflația depășește ritmul de creștere a economiei în termeni nominali.

„În majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației. De exemplu, în anul 2022, inflația a depășit creșterea nominală a PIB-ului cu 20 de puncte procentuale”, a afirmat Chicu.

Deputatul atrage atenția și asupra reducerii plafonului pentru premiile acordate angajaților din sectorul public. Potrivit acestuia, fondul destinat premiilor unice ar urma să fie diminuat de la maximum 5% la 2% din fondul anual de salarizare.

În același timp, plafonul premiului anual ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază, ceea ce, în opinia parlamentarului, ar putea reduce veniturile suplimentare ale angajaților bugetari.

Chicu susține că modificările riscă să îi dezavantajeze tocmai pe angajații care asigură funcționarea instituțiilor publice, fără ca aceștia să beneficieze de o creștere reală a veniturilor.

„Oamenii care într-adevăr muncesc nu au majorarea reală de salariu”, a declarat deputatul.

Parlamentarul a anunțat că nu va susține modificările legislative, motivând că acestea nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Bineînțeles, noi nu vom susține această lege, pentru că, în pofida promisiunilor, salariul real al oamenilor scade”, a conchis Ion Chicu.

În schimb, Guvernul susține că reforma, aprobată pe 12 noiembrie, va aduce o majorare salarială medie de 15,7% pentru aproximativ 172.000 de angajați bugetari. Autoritățile afirmă că noul sistem urmărește creșterea salariilor de bază și reducerea discrepanțelor dintre diferite categorii de personal.