India, placa turnantă a petrolului rusesc! Importurile au atins un nivel record în luna mai

22 Iun. 2023, 12:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Iun. 2023, 12:28 // Actual //  bani.md

Livrările de petrol rusesc în India au atins nivelul record de aproximativ 1,95 milioane de barili pe zi (bpd) în luna mai, în timp ce importurile din Irak şi Arabia Saudită au scăzut, arată datele publicate de surse din industrie, analizate de Reuters.

India, al treilea mare consumator şi importator de petrol din lume, cumpără peste 80% din petrol de pe pieţele externe. După ce Occidentul a impus sancţiuni Rusiei în urma invadării Ucrainei, rafinăriile din India s-au axat pe procesarea ţiţeiului rusesc.

În mai, aproximativ 40% din ţiţeiul importat de India a provenit din Rusia, în timp ce importurile din Irak s-au situat la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, iar cele din Arabia Saudită la cel mai redus nivel din septembrie 2021, conform analizei Reuters.

India a importat luna trecută 801.400 bpd de ţiţei irakian, în scădere cu 13,7% faţă de aprilie, în timp ce livrările din Arabia Saudită au scăzut cu 15%, la 616.100 bpd. Per ansamblu, importurile Indiei de petrol au crescut uşor în mai, la 4,8 milioane de barili pe zi.

Analiştii se aşteaptă ca importurile Indiei de ţiţei rusesc să rămână ridicate, preţul fiind mult mai scăzut decât pentru ţiţeiul din Orientul Mijlociu.

În aprilie, preţul final la cumpărător pentru o tonă de petrol rusesc a fost de aproximativ 500 de dolari, cel din Irak a costat 570 de dolari, iar cel din Arabia Saudită – 637,40 dolari.

În urma majorării achiziţiilor de petrol ieftin rusesc, ponderea importurilor din Orientul Mijlociu – tradiţional principala sursă a Indiei – a ajuns la nivelul scăzut record de 39% în mai, de la 44% în aprilie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.