Moldovenii se înghesuie după credite! Au luat de la bănci 1,1 miliarde de lei

Persoanele fizice au luat credite de la bănci în sumă de 1,1 miliarde de lei, cu 40% mai mult în luna mai față de luna aprilie. 78% din împrumuturi au fost pentru consum. Majoritatea acestor credite (760,3 milioane lei) au fost acordate în moneda națională pe termene de la 2 până la 5 ani, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În luna mai 2023, creditele noi acordate1 au constituit 4 miliarde de lei, în creștere cu 10,7 la sută față de luna aprilie 2023. Partea majoră (66,6 la sută) reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit 2,7 miliarde de lei, în creștere cu 9,3 la sută față de luna precedentă.

Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională s-a micșorat cu 0,28 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă și a constituit 13,36 la sută, rata medie la cele în valută s-a majorat cu 0,04 puncte procentuale, constituind 6,02 la sută.

Creditele imobiliare dețin ponderea de 20,8 la sută din totalul creditelor acordate persoanelor fizice și au fost acordate, preponderent, în moneda națională (85,4 la sută din totalul creditelor imobiliare).

Rata medie la creditele de consum acordate în moneda națională s-a diminuat cu 0,72 puncte procentuale și a constituit 14,85 la sută, iar rata medie la creditele acordate în moneda națională pentru procurarea imobilului a scăzut cu 0,45 puncte procentuale, constituind 11,58 la sută.

Comparativ cu luna precedentă, persoanele juridice au solicitat în luna de referință mai puține credite în moneda națională (-5,0 la sută). În același timp, volumul creditelor în valută (+12,9 la sută) și al celor atașate la cursul valutei3 (+32,4 la sută) a fost în creștere.

Rata medie la creditele acordate persoanelor juridice în moneda națională s-a micșorat cu 0,17 puncte procentuale, până la nivelul de 12,67 la sută. În același timp, rata medie la creditele acordate în valută s-a majorat cu 0,03 puncte procentuale și a constituit 5,97 la sută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #bănci #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.