Piața asigurărilor! Accidentele, în topul primelor brute subscrise

Companiile de asigurări din Republica Moldova au subscris, în primul trimestru al anului curent, riscuri aferente estimate la peste 664,2 milioane de lei, volum în creștere cu 36,9%, față de perioada similară a anului trecut, potrivit informațiilor Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Cele mai mari creșteri ale subscrierilor au fost înregistrate la asigurările de accidente (+128,5%), de răspundere civilă avia (+1092,9%), de răspundere civilă auto, inclusiv RCA internă (+46,5%) și Carte Verde (+29,1%). În același timp, diminuări de prime au înregistrat următoarele clase de asigurări: de vehicule de cale ferată (-87,7%), alte asigurări de bunuri (-93,6%), asigurări de pierderi financiare (-81,4%).

Piața asigurărilor continuă să fie dominată de asigurările generale, care dețin o pondere de aproximativ 96,2% din volumul total de prime (638,7 mil. lei), în timp ce asigurărilor de viață le revine o cotă de 3,8% (25,5 mil. lei).

În același timp, volumul total al despăgubirilor achitate de către companiile de asigurări, în primul trimestru 2023, a însumat 234,7 mil. lei, în creștere cu 26,9%, față de perioada similară a anului 2022. Daunele achitate pentru asigurările generale au constituit 220,4 mil. lei (+26,2%), iar pentru asigurările de viață – 14,3 mil. lei (+38,6%).

La situația din 31 martie 2023, activele totale ale companiilor de asigurări din Republica Moldova au constituit peste 4,4 mlrd lei, în creștere cu 18,9% față de perioada similară a anului precedent. Activele admise la acoperirea rezervelor tehnice și marja de solvabilitate minimă au reprezentat 81,3% (circa 3,6 mlrd lei) din totalul activelor, fiind majorate cu 22,0% comparativ cu primul trimestru al anului 2022. În același timp, rezervele tehnice ale pieței de asigurări au crescut cu 30,3% și au constituit aproximativ 2,5 mlrd lei.

La 31 martie 2023, pe piața asigurărilor din Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare, supravegheate de CNPF.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accidente #asigurări #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.