Republica Moldova jucător important pe piața gazului! A obținut acces la o rută importantă de transport a metanului

Republica Moldova a obține acces la încă o rută de transport a gazului. Urmare a demersurilor Ministerului Energiei către autoritățile din Ucraina, autoritatea de reglementare în domeniul energiei Н К Р Е К П a demarat procedura de aprobare a tarifului de intrare în punctul de interconectare Oleksiivka, pe direcția din Moldova spre Ucraina.

Operaționalizarea rutei date oferă oportunități noi atât pentru traderii internaționali care intenționează să valorifice traseul dinspre Sud (unde la moment se concentrează surse importante de gaze naturale – Coridorul Sudic: Azerbaidjan, Turcia, Grecia, Bulgaria) la Nord – către depozitele subterane de stocare a gazelor naturale din Ucraina, care sunt cele mai mari din Europa, precum și oferă oportunitatea țării noastre de a deveni un important culoar de tranzit și a contribui la creșterea securității energetice a Europei Centrale și de Est.

Din decembrie anul trecut Chișinăul nu mai importă gaze de la Gazprom. Compania de stat Energocom s-a reorientat pe piețele din vest, iar cantitatea de 5,7 milioane metri cubi a fost redirecționată malului stâng în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jucator #gaz #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), condusă de Mihai Daraban, a anunțat vineri sprijinul pentru inițiativa prim-ministrului Marcel Ciolacu de a relua construcția canalului navigabil Dunăre-București. Această legătură strategică între Capitală și Portul Constanța, precum și alte orașe europene de pe Dunăre, revine în actualitate, în contextul războiului din Ucraina.

Proiectul canalului București-Dunăre, început în 1986, a fost finalizat în proporție de 60% până în 1989. Nicolae Ceaușescu și-a dorit finalizarea rapidă a lucrărilor, mobilizând unități de construcție din întreaga țară, cu excepția Bucureștiului, unde forța de muncă era concentrată pe șantierul Casei Poporului.

După Revoluție, muncitorii au abandonat utilajele pe șantier și s-au întors acasă, lăsând în urmă echipamente importate recent din Cehoslovacia și URSS, multe dintre acestea fiind ulterior vândute la fier vechi. Inginerul Chiriac Avădanei, care a proiectat „Magistrala Albastră“, a exprimat frustrarea față de abandonarea canalului, subliniind că proiectul nu a fost doar un moft comunist, ci avea rădăcini istorice datând din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, primul proiect fiind realizat în 1882.

Realizarea canalului București-Dunăre ar crea o rută de transport ecologică, mult mai puțin poluantă decât transportul feroviar sau rutier. De asemenea, ar permite irigarea a 150.000 de hectare de teren. Prin acest canal, Bucureștiul ar deveni un port la Dunăre, conectat direct cu orașe precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt și Rotterdam.

Chiriac Avădanei estimează că finalizarea investiției ar necesita cinci ani de lucrări. CCIR susține că acest proiect ar aduce multiple avantaje economice și logistice, subliniind importanța lui strategică pentru dezvoltarea României și integrarea sa în rețelele de transport europene.