Independența energetică! Statul a pierdut milioane de euro de la un credit pe care nu l-a folosit

04 Iul. 2023, 09:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Iul. 2023, 09:24 // Actual //  bani.md

Curtea de Conturi a relatat despre 2 împrumuturi contractate de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) în anul 2017, în sumă totală de 160 milioane euro pentru implementarea Proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România”, a căror termen limită de debursare expiră la finele anului 2023, constată un raport al Curții de Conturi.

„Astfel, pentru împrumutul contractat de la BERD, în sumă de 80 milioane euro, nivelul de debursare constituie 1,81%, soldul nedebursat la sfârșitul anului 2022 fiind de 78,55 milioane euro, pentru care au fost achitate comisioane de 2,7 milioane euro. Soldul nedebursat a fost anulat la data de 19 aprilie. Concomitent, pentru împrumutul contractat de la BEI, în sumă totală tot de 80 milioane euro, nivelul de debursare este 0%.

Potrivit explicațiilor Ministerului Finanțelor, cauza nedebursării a constituit declararea din partea creditorului extern a nefezabilității stației Vulcănești, pentru reabilitarea căreia au fost preconizate mijloace din proiectul dat, din partea creditorului fiind propuse alternative pentru implementare. Până la momentul de față, beneficiarul proiectului nu a primit un răspuns oficial din partea creditorului extern privind anularea Proiectului respectiv sau redistribuirea surselor financiare.

Autoritățile au anunțat că stația Back-to-Back Vulcănești nu va mai fi construită urmare a sincronizării sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel european ENTSO-E.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.