Dezindustrializarea Germaniei. Motorul Europei moare, China profită

Gigantul chimic BASF a fost un pilon al afacerilor germane de mai bine de 150 de ani, susținând ascensiunea industrială a țării printr-un flux constant de inovație care a făcut ca „Made in Germany” să fie invidiat de întreaga lume, scrie Politico într-o amplă analiză economică.

Economia Germaniei a crescut cu 19%, până la 4,1 trilioane de dolari. În termeni de dolari, SUA au adăugat echivalentul a aproape trei Germanii în economia sa în acea perioadă.

Erodarea nucleului industrial al Germaniei va avea un impact substanțial asupra restului Uniunii Europene. Germania nu este doar cel mai mare jucător al Europei; funcționează, de asemenea, ca un butuc al unei roți, legând diversele economii ale regiunii ca cel mai mare partener comercial și investitor pentru multe dintre ele.

Germania a transformat Europa Centrală în propria sa uzină

În ultimele trei decenii, industria germană a transformat Europa Centrală în uzina sa. Porsche își produce cel mai bine vândut SUV Cayenne în Slovacia, Audi produce motoare în Ungaria de la începutul anilor 1990, iar producătorul premium de electrocasnice Miele produce mașini de spălat în Polonia.

Mii de firme germane mici și mijlocii, așa-numitele Mittelstand, care formează coloana vertebrală a economiei țării, sunt active în regiune, producând în principal pentru piața europeană. Deși nu vor dispărea peste noapte, un declin susținut în Germania ar trage, inevitabil, restul regiunii în jos.

„Există pericolul ca Europa să ajungă să fie învinsă în această schimbare”, a recunoscut recent Klaus Rosenfeld, directorul executiv al Schaeffler, un producător de piese auto, adăugând că este probabil ca compania sa să-și construiască următoarele fabrici în SUA.

Îmbătrânirea populației lasă Germania fără specialiști

În timp ce oficialii UE au dat vina pe dezindustrializarea care se profilează a regiunii pe ceea ce ei văd drept politici neloiale în SUA și China, care plasează companiile europene într-un dezavantaj, problemele din Germania sunt mult mai profunde și sunt în mare parte făcute în casă. Și nu au soluții ușoare.

Pe scurt, formula care a făcut Germania puterea industrială a Europei – o forță de muncă foarte calificată și companii inovatoare alimentate cu energie ieftină – a fost anulată.

Pe măsură ce o generație de baby boomers se retrage în următorii ani, Germania se îndreaptă spre o stâncă demografică care își va lăsa companiile fără inginerii, oamenii de știință și alți muncitori înalt calificați de care au nevoie pentru a rămâne competitivi pe piața globală. În următorii 15 ani, aproximativ 30% din forța de muncă din Germania va atinge vârsta de pensionare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ascensiune #industrie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.