Până în 2030 Republica Moldova ar putea tăia cablul de la Cuciurgan! Parlicov: Vom avea trei linii cu România

Instalarea primelor piloni ai liniei Isaccea Vulcănești Chișinău ar putea începe până la sfârșitul acestui an. Nu este definitivat traseul și securizat terenul or, Banca Mondială nu dă banii până nu sunt definitivare aceste două aspecte, a declarat ministrul Energiei Victor Parlicov.

„Noi suntem într-o situație fericită față de alți ani. Avem o linie electrică deja în construcție. Este vorba de Vulcănești-Isaccea-Chișinău. Mai există linia Bălți – Suceava pentru care avem studiul de fezabilitate. Costul liniei pe teritoriul Republicii Moldova este de 50 milioane de euro. Și a treia linie, bani sunt alocați, se lucrează între Moldelectrica și Transelectrica. Este vorba de Strășeni-Iași sau Chișinău – Roman pentru studiu. Banii sunt alocați din grantul de 300 milioane de dolari. Anul acesta vom avea traseul definit să putem începe construcția”, a explicat Parlicov în podcastul Europei Libere.

Ministrul spune că termenul de construcție a liniei Bălți-Suceava este 2027-2028, iar până în anul 2030 cele trei linii vor fi funcționale pe deplin. „Aici nu e vorba doar de securizarea Republicii Moldova, dar este vorba și exportul de curent al Moldovei. Nu este exclus că Moldova va deveni un mare producător de energie regenerabilă pe care o va exporta.

În prezent, Chișinăul achiziționează majoritatea curentului electric de la Cuciurgan amplasată în regiunea stângă a Nistrului la un preț de 66 USD MW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#enertgie #constructie #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Plățile, încasările și documentele financiare ale instituțiilor publice vor fi gestionate după un regulament unitar, aprobat de Guvern pentru resursa informațională „Trezoreria”. Documentul stabilește cine poate introduce și consulta datele, cum sunt autorizate operațiunile și ce măsuri trebuie aplicate pentru protejarea informațiilor.

Sistemul este folosit pentru executarea bugetului public național și permite instituțiilor să pregătească, să semneze electronic și să transmită documentele de plată către trezoreriile regionale. Tot prin acesta sunt gestionate încasările, obligațiile financiare asumate, plățile și disponibilul de bani, fiind generate rapoarte privind executarea bugetelor.

Potrivit notei informative, sistemul „Trezoreria” funcționează din 2 ianuarie 2025. Pentru implementarea sa au fost alocate din bugetul de stat aproximativ 18,9 milioane de lei în perioada 2023–2025: 3,73 milioane în 2023, 8,84 milioane în 2024 și 6,33 milioane în 2025. Menținerea funcționării este asigurată printr-un contract anual de circa 3,7 milioane de lei între Ministerul Finanțelor și Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe.

Soluția unifică funcțiile a două module dezvoltate în 2014, „Trezoreria” și „eDocPlat”. Autorii documentului explică faptul că vechile module aveau limitări tehnologice, iar lucrul în două sisteme separate și echipamentele învechite îngreunau întreținerea și dezvoltarea acestora.

Regulamentul desemnează Ministerul Finanțelor drept instituția responsabilă de administrarea resursei și de înregistrarea, completarea sau modificarea datelor. Sistemul este utilizat de autoritățile și instituțiile bugetare, instituțiile publice la autogestiune și alte entități deservite prin sistemul trezorerial pentru gestionarea mijloacelor primite din bugetul public național.

Accesul se face prin „Cabinetul electronic al autorității/instituției bugetare”, cu autentificare prin serviciul guvernamental MPass. Fiecare utilizator poate consulta sau prelucra informațiile în limitele atribuțiilor acordate. Documentele de plată sunt autorizate prin semnătură electronică, iar rapoartele și declarațiile sunt semnate electronic prin MSign.

Sistemul verifică automat prezența semnăturii electronice, completarea câmpurilor obligatorii și coerența indicatorilor din rapoarte. Toate modificările sunt înregistrate și păstrate în ordine cronologică, astfel încât să poată fi urmărite intervențiile asupra datelor.

Potrivit Ministerului Finanțelor, regulamentul urmărește eficientizarea operațiunilor bugetare, îmbunătățirea raportării și consolidarea controlului asupra utilizării banilor publici.

#Trezoreria #Ministerul Finanțelor