Surpriză! Cum a afectat criza veniturile moldovenilor

Veniturile populației sub formă monetară în 2023 vor trece pragul de 200 miliarde lei și vor ajunge la cel puțin 215 miliarde lei sau cu 22 miliarde lei mai mult decât în 2022, constată pe blogul său economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, creșterea nominală va fi de 11,5%, dar ținând cont de rata inflației, veniturile după puterea reală de cumpărare vor crește cu doar 1,4%, după ce în anul 2022 ele în valoare reală au scăzut cu 12,4%. Astfel chiar dacă nominal veniturile sunt mari, totuși după puterea lor reală de cumpărarea noi suntem încă sub nivelul anului 2021 și cel mai probabil vom recupera căderea din 2022 doar către anul 2025.

„Pragul de 100 miliarde lei Moldova l-a trecut acum 8 ani. iar 10 ani în urmă veniturile totale ale moldovenilor se ridicau la 87 miliarde lei sau de 2,5 ori mai puțin decât acum. Cea mai mare sursă de venit sunt cele obținute din salarii, care în acest an le prognozăm la 94 miliarde lei, la care se adaugă alte 13 miliarde lei, salarii neoficiale. Estimarea salariilor neoficiale a fost efectuată în baza sondajelor privind salariile în plic efectuate de IDIS Viitorul în ultimii 5 ani. Vedeți aici despre Salariile în Plic”, a punctat Ioniță.

A doua, după cum spune economistul, sursă de venit sunt remitențele de peste hotare, care le estimăm la 42 miliarde lei. Aici sunt incluse atât remitențele oficiale, cât și cele neoficiale venite pe diferite căi. estimarea lor este posibilă datorită mai multor sondaje IDIS Viitorul realizate în ultimii ani. Vedeți aici despre Remitențe.

„Pe locul 3 ca sursă de venit sunt prestațiile sociale sub formă de pensii și ajutor social, pe care în acest an le estimăm la 39 miliarde lei. Veniturile din activitatea agricolă individuală, finalizează TOP-5 cele mai importante surse de venit ale populației cu o contribuție de 18 miliarde lei în 2023”, a conchis Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salarii #venituri #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.