Atac furibund al rușilor în portul Izmail, lângă granița cu Republica Moldova

Rusia a lansat în noaptea de marți spre miercuri atacuri cu drone și rachete asupra infrastructurii portuare din regiunea Odesa, vizând inclusiv portul Ismail, situat la granița cu Republica Moldova și România.

Potrivit autorităților regionale din Odesa, atacurile efectuate de ruși au provocat incendii la instalații portuare și la infrastructura industrială.

Guvernatorul Odesei, Oleh Kiper, spune că nu s-au înregistrat victime în urma acestor atacuri.

Pe de altă parte, presa ucraineană relatează despre pagube, inclusiv în portul Ismail, unde ar fi fost vizat un depozit de petrol. Un deputat ucrainean menționează la pagube un siloz de cereale.

#UPDATE: Footage taken from the Romanian border village of Tulcea shows fire in Izmail, Odesa oblast due to Russian Shahed drone attack. pic.twitter.com/mQhyNMgGRN

— Faytuks News Δ (@Faytuks) August 2, 2023

Presa ucraineană relatează că dronele, de tip Shahed, au sosit dinspre Marea Neagră şi apoi s-au deplasat spre vest, de-a lungul fluviului Dunărea, spre Ismail, devenit un port-cheie pentru exporturile de cereale ale Ucrainei.

Portul Ismail se află la circa 15 kilometri de Tulcea și la circa 80 de kilometri de Giurgiulești.

Acesta nu este primul atac asupra unui port din apropierea Republicii Modova. La 24 iulie, rușii au lovit portul Reni, situat lângă Giurgiulești.

Atacul asupra portului Ismail survine în contextul sfidării blocadei instituite de ruși la Marea Neagră după retragerea lor din acordul cerealelor.

Șase nave comerciale au fost surprinse la începutul acestei săptămâni îndreptându-se spre Ucraina în pofida amenințării Moscovei precum că Marea Neagră a devenit o zonă periculoasă pentru navigație. Odată cu retragerea din acordul cerealelor, Rusia consideră că orice navă care va trece prin această zonă va fi considerat una care transportă echipament militar.

Prima navă care a sfidat blocada ar fi ancorat în portul Ismail. Nu există informații deocamdată dacă nava respectivă – israeliană – ar fi fost vizată de dronele de fabricație iraniană lansate de ruși.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat atacurile din regiunea Odesa, semnalând că reprezintă o amenințare pentru întreaga planetă.

„Teroriștii ruși au lovit din nou în porturi, cereale și securitatea alimentară globală. Toate serviciile noastre operaționale au funcționat eficient”, a declarat șeful statului ucrainean.

„Lumea trebuie să răspundă. Când porturile civile devin ținte, când teroriștii distrug în mod deliberat chiar și silozurile (de cereale, n. red.), vorbim despre o amenințare pentru toată lumea de pe toate continentele. Rusia poate fi oprită și trebuie oprită”, a reacționat Zelenski.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ismail #port #atac

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.