Câți bani a cheltuit Moldova pentru 300 de milioane de metrii cubi de gaz. Prețurile sunt mai mici față de Gazprom

Energocom a cumpărat circa 300 milioane de metri cubi de gaze pentru consum curent și pentru stocare, iar potrivit calculelor costul se ridică la 120 de milioane de lei sau echivalentul a 7 milioane de euro.

Prețul mediu ponderat de achiziție a gazelor, în punctele de achiziție solicitate de SA Energocom, constituie 34,5 EUR/MWh (cca 400 USD/1000 m3 față de 550 USD/1000 m3 de la Gazprom). La acest preț se vor adăuga cheltuieli de transportare către depozit, injectare, depozitare, extragerea și transportarea către Moldova, atunci când va fi nevoie de aceste gaze.

Urmare a capacității limitate de transport a gazelor către depozit, au fost selectate diferite puncte de livrare, fiind identificate cele mai avantajoase soluții din punct de vedere financiar.

Achizițiile au fost făcute din sursele proprii ale SA Energocom, în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat în acest sens de către Consiliul Societății. Din cauza volatilității zilnice mari a prețului la gaze, care, în perioada respectivă, a oscilat între 25 și 41 EUR/MWh, dar și pentru a evita riscuri financiare, a fost luată decizia de a achiziționa gazele utilizând 2 formule de preț diferite: formula legată de indicele de referință TTF și prețul fix.

În cadrul licitațiilor au prezentat oferte de participare mai mult de 10 companii, iar SA Energocom a semnat contracte cu 7 entități: OMV Petrom SA, Trafigura Trading Europe sarl, Axpo Bulgaria EAD, DEPA Commercial SA, MET International AG, PGNiG Supply & Trading GmbH, DXT Commodities SA. Prețurile oferite sunt foarte aproape de prețul mediu de pe piață.

Pentru a suplini necesarul total de consum de gaze naturale prognozat pentru sezonul rece 2023-2024, următoarele licitații vor fi desfășurate de SA Energocom din creditul BERD de 168 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #gaz #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația fiscală elenă va invita peste 20.000 de contribuabili greci să explice cum reușesc să cheltuiască mai mult decât câștigă la începutul anului 2024, în condițiile în care verificările încrucișate extinse la peste 3,8 milioane de contribuabili cu venituri declarate sub 10.000 de euro au dus la depistarea unor discrepanțe între venituri și cheltuieli, scrie Kathimerini.

Contribuabilii în cauză vor fi nevoiți să ofere câteva detalii fiscului, întrucât surse din Ministerul Economiei și Finanțelor Naționale și din administrația fiscală afirmă că este imposibil să trăiești, de exemplu, cu 250.000 de euro pe an și să declari un venit de 10.000 de euro.

Potrivit informațiilor, în această etapă, administrația fiscală a solicitat mai multe detalii de la instituțiile bancare, deoarece în unele cazuri discrepanțele înregistrate sunt uluitoare. De exemplu, au fost identificați unii contribuabili cu venituri zero, care, pe baza datelor bancare, prezintă cheltuieli mari prin intermediul cardurilor, având în același timp remitențe mari în conturile pe care le dețin în străinătate.

După finalizarea verificărilor suplimentare, unii contribuabili vor primi o fișă de verificare, iar altora li se va cere să demonstreze că nu există încălcări fiscale.

Cei care nu vor reuși, se vor confrunta cu verificări pentru veniturile și cheltuielile pe cinci ani, în timp ce vor fi aplicate impozitele și amenzile prevăzute în cazurile de ascundere a materiei impozabile.

După cum a spus șeful Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), Giorgos Pitsilis, un total de 80 de milioane de date au fost încrucișate în 3,8 milioane de declarații fiscale pentru 2022 cu venituri familiale anuale de până la 10.000 de euro. Au fost identificați în total 440.000 de contribuabili cu discrepanțe, dintre care 420.000 aveau discrepanțe minore și pot fi verificați într-o a doua fază.

Prin compararea veniturilor declarate cu costul vieții, înregistrat electronic, AADE a urmărit să îi identifice pe cei care își ascund veniturile reale. Datele din conturile bancare, plățile cu cardul, facturile de electricitate, telefonia mobilă și o serie de informații privind diverse plăți au fost comparate cu veniturile declarate de contribuabili.