PG și CSP protejează un procuror acuzat de corupție? Cum este pasată responsabilitatea în ”dosarul Sușițcaia”

02 Aug. 2023, 16:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Aug. 2023, 16:05 // Actual //  bani.md

Așa dar, fostul procuror general interimar, Dumitru Robu, a solicitat suspendarea din funcție a Merandolinei Sușițcaia. Demersul lui Robu, deși a figurat pe ordinea de zi a mai multor ședințe CSP, a fost amânat de fiecare dată. Adresarea lui Robu nu apare pe ordinea de zi nici a ședinței de vineri, 4 august curent, scrie realitatea.md.

Recent, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a precizat într-un răspuns pentru Realitatea.md că nu se cunoaște când va fi examinat demersul lui Robu. Potrivit Consiliului, „toate subiectele aflate pe rolul CSP se examinează în modul corespunzător”.

Între timp, redacția Realitatea.md a încercat să afle de la Procuratura Generală dacă procurorul general interimar, Ion Munteanu, ar putea să depună o cerere similară în contextul dosarului penal gestionat de PCCOCS pe numele procurorului Mirandolina Sușițcaia.

„Momentan există o adresare a Procurorului General interimar Dumitru Robu către Consiliul Superior al Procurorilor privind suspendarea din funcție a procurorului Mirandolina Sușițcaia, astfel aceasta urmează a fi examinată, CSP urmând a se pronunța cu o hotărâre potrivit legii”, se arată în mesajul PG.

Marți, 1 august, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că „ar prefera ca din funcția mea de șef să pot suspenda, trimite în altă parte orice procuror, din motive că a încălcat careva prevederi, nu este integru sau alte motive”, dar Legea și Constituția nu îi oferă acest drept.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mirandolina Suşiţcaia a intrat în vizorul presei după ce, fiind conducătorul grupului de urmărire penală care a investigat schema „Laundromat”, a dispus scoaterea de sub urmărire penală a judecătorilor moldoveni, implicați în spălătoria rusească. Sușițcaia le-a raportat superiorilor că nu există probe în dosarul respectiv. Procurorul s-a eschivat însă să pună la dispoziția Comisiei parlamentare de anchetă informații despre dosar.

Schema „Laundromat”, care se presupune a fi cea mai mare operațiune de spălare de bani din istorie, se referă la zeci de persoane din anturajul politic, domeniul justiției și sectorul financiar-bancar din Republica Moldova.

Flori de la Platon

Anticoruptie.md scria că Mirandolina Suşiţcaia este cea care, la două săptămâni de la fuga lui Platon, a solicitat schimbarea măsurii preventive în privinţa omului de afaceri, după ce acesta nu s-a prezentat la şedinţa de judecată într-un dosar în care este învinuit de escrocherie în proporţii deosebit de mari. Suşiţcaia a venit nepregătită la şedinţa de judecată şi magistratul i-a dat un răgaz de vre-o şase ore ca să formuleze în scris solicitările privind arestarea şi darea în urmărire generală a lui Platon. Chiar dacă acuzatoarea nu formulase solicitarea în scris, Procuratura Generală nu a întârziat să vină cu un comunicat în care să se laude cu demersul privind arestarea afaceristului. Procurora Suşiţcaia a infirmat că a primit flori de la Platon şi se declară victima unei campanii de denigrare: „Întrebaţi de cel care a lansat astfel de aberaţii în mediul online”.

 

16 Iun. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!