PG și CSP protejează un procuror acuzat de corupție? Cum este pasată responsabilitatea în ”dosarul Sușițcaia”

02 Aug. 2023, 16:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Aug. 2023, 16:05 // Actual //  bani.md

Așa dar, fostul procuror general interimar, Dumitru Robu, a solicitat suspendarea din funcție a Merandolinei Sușițcaia. Demersul lui Robu, deși a figurat pe ordinea de zi a mai multor ședințe CSP, a fost amânat de fiecare dată. Adresarea lui Robu nu apare pe ordinea de zi nici a ședinței de vineri, 4 august curent, scrie realitatea.md.

Recent, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a precizat într-un răspuns pentru Realitatea.md că nu se cunoaște când va fi examinat demersul lui Robu. Potrivit Consiliului, „toate subiectele aflate pe rolul CSP se examinează în modul corespunzător”.

Între timp, redacția Realitatea.md a încercat să afle de la Procuratura Generală dacă procurorul general interimar, Ion Munteanu, ar putea să depună o cerere similară în contextul dosarului penal gestionat de PCCOCS pe numele procurorului Mirandolina Sușițcaia.

„Momentan există o adresare a Procurorului General interimar Dumitru Robu către Consiliul Superior al Procurorilor privind suspendarea din funcție a procurorului Mirandolina Sușițcaia, astfel aceasta urmează a fi examinată, CSP urmând a se pronunța cu o hotărâre potrivit legii”, se arată în mesajul PG.

Marți, 1 august, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că „ar prefera ca din funcția mea de șef să pot suspenda, trimite în altă parte orice procuror, din motive că a încălcat careva prevederi, nu este integru sau alte motive”, dar Legea și Constituția nu îi oferă acest drept.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mirandolina Suşiţcaia a intrat în vizorul presei după ce, fiind conducătorul grupului de urmărire penală care a investigat schema „Laundromat”, a dispus scoaterea de sub urmărire penală a judecătorilor moldoveni, implicați în spălătoria rusească. Sușițcaia le-a raportat superiorilor că nu există probe în dosarul respectiv. Procurorul s-a eschivat însă să pună la dispoziția Comisiei parlamentare de anchetă informații despre dosar.

Schema „Laundromat”, care se presupune a fi cea mai mare operațiune de spălare de bani din istorie, se referă la zeci de persoane din anturajul politic, domeniul justiției și sectorul financiar-bancar din Republica Moldova.

Flori de la Platon

Anticoruptie.md scria că Mirandolina Suşiţcaia este cea care, la două săptămâni de la fuga lui Platon, a solicitat schimbarea măsurii preventive în privinţa omului de afaceri, după ce acesta nu s-a prezentat la şedinţa de judecată într-un dosar în care este învinuit de escrocherie în proporţii deosebit de mari. Suşiţcaia a venit nepregătită la şedinţa de judecată şi magistratul i-a dat un răgaz de vre-o şase ore ca să formuleze în scris solicitările privind arestarea şi darea în urmărire generală a lui Platon. Chiar dacă acuzatoarea nu formulase solicitarea în scris, Procuratura Generală nu a întârziat să vină cu un comunicat în care să se laude cu demersul privind arestarea afaceristului. Procurora Suşiţcaia a infirmat că a primit flori de la Platon şi se declară victima unei campanii de denigrare: „Întrebaţi de cel care a lansat astfel de aberaţii în mediul online”.

 

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.