Râuri de bere în UE! Producția a revenit la nivelul de dinainte pandemiei

Statele membre UE au produs anul trecut o cantitate de aproape 34,3 miliarde litri de bere cu alcool şi 1,6 miliarde de litri de bere cu un conţinut de alcool mai mic de 0,5% sau fără alcool, echivalentul a aproape 80 de litri pe cap de locuitor, arată datele publicate joi de Eurostat.

Conform acestor date, producţia de bere cu alcool în UE a crescut cu 7% comparativ cu 2021 şi a revenit la un nivel apropiat de cel din 2019, anul dinaintea pandemiei, când producţia de bere cu alcool a UE a fost de 34,7 miliarde litri. În ceea ce priveşte producţia de bere fără alcool, nu au existat modificări comparativ cu 2021.

Şi în 2022, Germania a fost ce mai mare producător de bere din UE cu 7,6 miliarde de litri (peste 22% din producţia totală a UE). Asta înseamnă că una din patru beri cu alcool produsă în UE provine din Germania. Pe locurile următoare se situează Spania cu 3,9 miliarde litri de bere (11% din totalul UE), Polonia cu 3,7 miliarde litri, Ţările de Jos cu 2,6 miliarde de litri, Franţa şi Italia cu două miliarde de litri de bere fiecare.

În schimb, topul exportatorilor de bere din UE are pe prima poziţia Ţările de Jos cu 2,6 miliarde de litri de bere cu alcool exportate în 2022, adică 27% din exporturile totale ale UE, urmate de Belgia cu exporturi de 1,6 miliarde de litri (17% din exporturile UE), Germania cu 1,5 miliarde litri, Cehia cu 600 de milioane de litri şi Irlanda cu 400 de milioane de litri.

În rândul importatorilor, Franţa continuă să fie cel mai mare importator de bere cu alcool cu 900 de milioane de litri importate în 2022, adică 17% din importurile totale ale UE, urmată de Italia cu 700 de milioane de litri, Germania cu puţin sub 700 de milioane de litri, Ţările de Jos cu 600 de milioane de litri şi Spania cu 500 de milioane de litri de bere.

Cea mai importantă destinaţie pentru exporturile de bere ale UE este Marea Britanie (860 de milioane de litri, 21% din totalul exporturilor extracomunitare), urmată de SUA (716 milioane de litri), China (349 milioane de litri), Rusia (271 milioane de litri) şi Canada (155 milioane de litri). În sens invers, mai mult de jumătate (57%) din berea importantă în UE vine din Marea Britanie (290 milioane de litri în 2022), valori mult mai mici fiind înregistrate în cazul importurilor din Mexic (99 milioane de litri), Serbia (40 milioane de litri), Ucraina (15 milioane de litri) şi China (11 milioane de litri).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bere #productie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.