Bitcoin se comportă în sfârșit ca aurul, dar nu din motivul pe care îl vor fanii săi

Bitcoin se comportă în sfârșit ca aurul în ceea ce privește stabilitatea prețului însă nu din motivul la care visau susținătorii criptomonedei, ci fiindcă interesul față de monedele digitale s-a prăbușit, relatează Markets Insider.

Agenția Bloomberg arată că un indicator care măsoară volatilitatea pe 30 de zile a bitcoin afișează cel mai scăzut nivel al fluctuațiilor de preț pentru criptomonedă din ultimii 5 ani.

Asta înseamnă că în ultima lună prețul bitcoin a fost mai stabil decât indicele de referință al bursei americane, S&P 500 – care se bucură de unul dintre cei mai buni ani din istoria sa -, Nasdaq Composite în care sunt incluse multe companii tech, și chiar decât prețul aurului.

Însă datele firmei de consultanță în domeniul crypto K33 arată de asemenea că volumele de tranzacționare ale bitcoin s-au prăbușit la cel mai scăzut nivel din noiembrie 2020.

Cu alte cuvinte, stabilitatea de acum a bitcoin se datorează faptului că puține persoane mai sunt interesate de cumpărarea sa, ceea ce împiedică o creștere a prețului, în timp ce fanii săi de cursă lungă prefer să își țină activele digitale pentru a preveni o nouă prăbușire a pieței.

Volatilitatea extremă a bitcoin și a criptomonedelor în general a fost principalul motiv pentru care investitorii instituționali au avut reticențe față de adoptarea pe scară largă a lor, în pofida unor investiții ocazionale.

„Datele reflectă o realitate tristă pentru evangheliștii activelor digitale. Investitorii instituționali și individuali deopotrivă au întors spatele sectorului din cauza unui 2022 de coșmar, în care creșterea rapidă a dobânzilor de referință și prăbușirea spectaculoasă a unor companii [crypto] extrem de vizibile precum FTX au bombardat prețul bitcoin”, concluzionează analiștii de la Markets Insider.

Iar în timp ce alte active riscante au revenit spectaculos de la începutul lui 2023, inclusiv unele care au înregistrat declinuri dramatice anul trecut, bitcoin încă este tranzacționat cu sub 30.000 de dolari, cu peste 50% mai puțin decât vârful înregistrat în noiembrie 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aur #pret #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu un declin demografic alarmant, confirmat de cele mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică. La 1 ianuarie 2025, numărul copiilor cu vârsta de 0-17 ani a fost de 494,1 mii, reprezentând doar 20,7% din populația totală.

În 2024, s-au născut 23,6 mii de copii, în scădere cu 2% față de anul precedent. Peste 19% dintre copii s-au născut în afara căsătoriei, cu o pondere mai mare în mediul rural (22,8%) față de urban (14%). Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 26,8 ani, cu diferențe semnificative între rural (25,4 ani) și urban (28,7 ani).

În educația timpurie, la sfârșitul anului 2024 funcționau 1.469 de instituții, majoritatea în mediul rural (76,2%). Numărul copiilor înscriși a fost de 127,2 mii, în scădere cu 1,9% față de 2023, cu o reducere mai pronunțată în mediul rural. Deficitul de locuri în grădinițe rămâne critic: la 100 de locuri revin, în medie, 72 de copii, însă în Chișinău se înregistrează un maxim de 99 copii la 100 de locuri, iar în Leova minimul de 37 copii la 100 de locuri.

În învățământul primar și secundar general, la începutul anului școlar 2024/2025 erau înscriși 335,1 mii de elevi, cu o ușoară creștere față de anul anterior. Băieții predomină în școli, în timp ce fetele sunt mai numeroase în învățământul liceal, unde reprezintă 55,9%.

În 2024, au fost înregistrați 11,8 mii de elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, majoritatea integrați în școlile de masă.

În educația extrașcolară, au funcționat 119 școli de muzică și arte, 50 de centre de creație, 8 centre tehnice, 2 centre pentru tinerii turiști și 2 pentru tinerii naturaliști. Totuși, numărul bibliotecilor pentru copii a scăzut cu 6 unități, iar numărul de împrumuturi de cărți a scăzut cu 5,3%.

Pe partea de protecție socială, în 2024 au fost înregistrate 35,9 mii de indemnizații unice la naștere, în creștere cu 14,5% față de anul anterior. Indemnizația medie a fost de 20.000 lei. Indemnizația lunară pentru creșterea copilului până la 3 ani a fost primită de 33,8 mii persoane, în scădere cu 13,2%. Pentru îngrijirea copilului până la 2 ani, indemnizația a fost acordată la 64,8 mii de persoane, cu o valoare medie de 1.000 lei.

Un alt semnal de alarmă este situația celor 7,9 mii de copii înregistrați în situații de risc la sfârșitul anului 2024, majoritatea provenind din mediul rural. 51,1% dintre aceștia sunt băieți, iar aproape 11,5% sunt copii cu vârsta sub 2 ani.