Mesajul Maiei Sandu către membrii CSS: Achiziții de gaz ieftin. Lumină și căldură pentru toți moldovenii

Într-un demers strategic menit să asigure securitatea energetică a țării, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat o ședință ordinară a Consiliului Suprem de Securitate (CSS) în data de 17 august. La întâlnire au participat membrii Cabinetului de Miniștri și reprezentanți din domeniul energetic.

Discuția s-a axat pe securitatea energetică a țării în perspectiva sezonului rece și a pregătirilor necesare pentru asigurarea necesităților energetice ale populației. Membrii CSS au evaluat măsurile deja întreprinse de instituțiile statului în vederea garantării aprovizionării cu gaze naturale și energie electrică în perioada următoare. De asemenea, au fost analizate stadiul proiectelor majore de investiții în domeniul energetic și programele de eficiență energetică.

După prezentarea detaliată a informațiilor de către autoritățile competente, membrii CSS au formulat mai multe decizii și recomandări. Aceștia au subliniat necesitatea ca statul să fie pregătit să asigure cetățenilor accesul continuu la resurse energetice esențiale, precum gazele naturale, energia electrică și agentul termic, în orice condiții și context regional. De asemenea, au fost abordate preocupările legate de asigurarea ajutorului necesar pentru categoriile vulnerabile de cetățeni în caz de necesitate.

Un obiectiv prioritar discutat în cadrul ședinței a fost achiziționarea gazelor naturale la cele mai avantajoase prețuri de pe piață și constituirea de stocuri suficiente pentru a face față eventualelor situații de criză. Cu eforturile continue ale autorităților, Republica Moldova își întărește securitatea energetică, asigurând că cetățenii vor avea acces la energie electrică și căldură în sezonul următor de încălzire, indiferent de orice scenariu.

Președinta Maia Sandu a subliniat importanța acestor măsuri pentru bunăstarea populației și a confirmat angajamentul autorităților de a dezvolta și implementa strategii energetice eficiente care să asigure stabilitatea și siguranța energetică a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lumină #gaz #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.