Cifre uluitoare la CFM! Prăbușire dramatică a numărului de pasageri

Gara Feroviară se confruntă cu o scădere severă a numărului de pasageri în ultimele două decenii, potrivit datelor prezentate de Biroul Național de Statistică. Într-un contrast alarmant cu cifrele din anul 2000, când aproximativ 4,8 milioane de pasageri au călătorit cu trenul, anul 2022 a înregistrat o cădere drastică, cu numărul pasagerilor ajungând la doar 600 de mii – o reducere de opt ori mai mică.

Veaceslav Ioniță, expert economic, a pus sub semnul întrebării datele oficiale prezentate pentru perioada 1991-1998. El susține că cifrele înregistrate în acei ani ar putea fi subevaluate semnificativ, sugerând că adevărata scădere a traficului de pasageri ar fi fost de trei până la chiar cinci ori mai mare.

„Pentru anul 1995 cifrele reale sunt de minim 3-5 ori mai mari. Adică cel puțin 40 milioane pasageri. Știu ce spun. Zilnic făceam naveta Strășeni-Chișinău și aproape nimeni nu cumpăra bilete. Nu doar din cauza sărăciei și lipsei de bani, casele de Bilete nu făceau față la sutele de persoane care se îmbulzeau după bilete”, a punctat Ioniță.

Trenurile moldovenești pe unele sectoare de cale ferată merg cu o viteză ce nu e mai mare de 20km/h, ceea ce nu depășește viteza unei trotinete electrice. În medie, trenurile moldovenești merg cu 30km/h. Autoritățile intenționează să crească viteza, dar și să modernizeze CFM.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#pasageri #criză #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.

#facilitati #bani #stat